Sorin Blejnar a venit la DNA pentru a fi audiat în dosarul de evaziune fiscală

Sorin Blejnar a declarat, la intrarea în sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, că le va cere procurorilor să îi prezinte probele în cazul acuzaţiilor care îi sunt aduse.

În 17 iulie, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie i-au adus lui Blejnar la cunoştinţă acuzaţiile şi au dispus măsura obligării de a nu părăsi ţara pentru o perioadă de 30 de zile. Interdicţia dispusă de procurori în cazul lui Blejnar a fost menţinută de Curtea de Apel Bucureşti, care în 23 iulie a respins contestaţia fostului şef al ANAF.
Sorin Blejnar declara că nu are nicio legătură cu acuzaţiile de complicitate la evaziune fiscală şi sprijinirea unui grup infracţional organizat şi că nu a cunoscut istoricul fiscal al firmelor despre care vorbesc procurorii anticorupţie că ar fi păgubit bugetul statului cu aproape 15 milioane de euro.

Potrivit DNA, fostul şef al ANAF Sorin Blejnar ar fi sprijinit, din mai 2011 până în iulie 2012, grupul infracţional care a iniţiat un amplu mecanism evazionist vizând sustragerea de la plata accizelor a unor cantităţi de motorină vândute sub denumirea unor produse petroliere inferioare.

Fostul şef al Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă (SIPI) Constanţa Dan Secăreanu şi alte şapte persoane cercetate în dosarul evaziunii fiscale de peste 15 milioane de euro au fost arestaţi preventiv pentru 29 de zile, în timp ce fostul şef al Autorităţii Naţionale a Vămilor (ANV) Viorel Comăniţă şi alte două persoane au primit interdicţie de a părăsi ţara.

În acelaşi dosar, au fost emise mandate de arestare în lipsă pentru fostul şef de cabinet al lui Blejnar, Codruţ Marta, soţii Radu şi Dana Nemeş şi Mihai Gulea, în timp ce Ştefan Puşcaşu şi Ovidiu Ioan Moldovan au primit interdicţie de a părăsi ţara.

Direcţia Naţională Anticorupţie a solicitat instituirea sechestrului asiguratoriu asupra mai multor bunuri mobile şi imobile aparţinând fostului şef al ANAF Sorin Blejnar, fostului său şef de cabinet Codruţ Marta şi fostului director al Autorităţii Naţionale a Vămilor, Viorel Comăniţă.

Sechestrul a fost instituit la sfârşitul lunii iulie şi a vizat imobile, terenuri şi acţiuni, au declarat surse judiciare.
În cazul lui Sorin Blejnar, măsura a vizat bunuri imobile în municipiul Arad, un imobil şi un teren situate în sectorul 1 din Bucureşti, alte acţiuni cotate pe piaţa bursieră cu o valoare aproximativă de 253.158,90 lei, după cum rezultă din declaraţia de avere a acestuia din 2011.

Pentru Codruţ Marta, a fost instituit sechestru doar asupra unui imobil din sectorul 2, cu o valoare de impunere de 332.860 lei, acesta neavând acţiuni cotate pe piaţa bursieră.

În cazul lui Viorel Comăniţă, s-a constatat că la adresa de domiciliu nu locuieşte nimeni, dar a fost identificată o proprietate deţinută de acesta în judeţul Sibiu, au mai declarat sursele citate.

Potrivit Ordonanţei de punere în mişcare a acţiunii penale întocmită de procurori, în perioada mai 2011 – iulie 2012, George Guliu, Dumitru Chirvăsitu, Andrei Florin Jugănaru, Radu Nemeş şi Dana Nemeş au constituit şi coordonat o grupare infracţională organizată prin iniţierea unui amplu mecanism evazionist ce vizează sustragerea de la plata accizelor aferente a peste 33.000 de tone de motorină care au fost comercializate pe piaţa internă sub denumirea unor produse petroliere inferioare.

În această modalitate, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 15.203.024 de euro, reprezentând accize şi TVA neachitate.

Concret, motorina era achiziţionată în regim suspensiv de la plata accizelor, în scopul declarativ de a fi transformată în păcură. În realitate, motorina era de fapt revândută ca atare prin staţiile de distribuţie de carburanţi.

În referatul prin care au cerut arestările din acest dosar, anchetatorii anticorupţie arată că gruparea suspectată de evaziune fiscală era structurată pe mai multe paliere, unul dintre paliere fiind denumit de procurori „palierul de protecţie”.

Potrivit procurorilor, din acest palier făceau parte fostul şef al ANAF, Sorin Blejnar, Alexandru Codruţ Marta (dat dispărut din 25 mai şi dat în urmărire internaţională din 30 mai – n.r.) şi Viorel Comăniţă.

Procurorii DNA susţin că, din indiciile obţinute, Codruţ Marta se baza pentru menţinerea în funcţie, până la mijlocul lunii aprilie, a lui Sorin Blejnar şi Viorel Comăniţă pe relaţiile deţinute de omul de afaceri Emilian Schwartzenberg la nivel guvernamental.

Procurorii anticorupţie arată, în documentul citat, că Alexandru Codruţ Marta a promis că-l va convinge pe Sorin Blejnar să mai rămână o perioadă la conducerea ANAF în interesul omului de afaceri Radu Nemeş.
Potrivit procurorilor DNA, Nemeş i-a cerut lui Marta ca Blejnar să mai stea „măcar o lună, două, fiind şi cu alea vechi pe punctele de finalizare, sunt şi altele noi”, pentru că bănuia că „nu îi este chiar indiferent ce se întâmplă în jurul lui”.

Menţinerea în funcţie a lui Blejnar, arată procurorii, era esenţială pentru Radu Nemeş, care intenţiona să finalizeze o serie de proiecte şi „să demareze mecanisme evazioniste suplimentare”, sens în care Marta şi-a manifestat disponibilitatea atât pentru a încerca să-l convingă pe Blejnar să nu demisioneze, cât şi pentru a acţiona în sensul numirii unei alte persoane obediente, „iar dacă tot vrea neapărat să plece, să pună pe cine trebuie”, conturându-se indicii că cel vizat la acel moment pentru înlocuirea lui Sorin Blejnar, evident în sensul grupării infracţionale, era Sorin Florea – comisar general adjunct al Gărzii Financiare.

Procurorii mai arată că, în 5 martie, Codruţ Marta s-a întâlnit, în jurul orei 10.10, cu Viorel Comăniţă, iar apoi a discutat mai bine de o oră la restaurantul Casa Di David cu Emilian Schwartzenberg. DNA mai notează că, în 7 martie, Emilian Schwartzenberg a stabilit o întâlnire pentru ora 12.00 cu Marta, transmiţându-i: „Vin şi cu răspunsurile, cred că până atunci cu aşa”.

Sorin Blejnar este cercetat, alături de fostul său şef de cabinet Codruţ Marta, şi într-un alt dosar, de către procurorii DIICOT Braşov, fiind acuzat de complicitate la evaziune fiscală şi sprijinire a unui grup infracţional organizat.

Membrii grupării sprijinite de Blejnar şi Marta ar fi iniţiat un amplu mecanism evazionist pentru a nu plăti accize pentru aproximativ 5.000 de tone de motorină achiziţionate în regim suspensiv şi comercializate pe piaţa internă. În acest mod, bugetul de stat ar fi fost prejudiciat cu peste 10,5 milioane de lei reprezentând TVA şi peste 10,8 milioane de lei reprezentând accize pentru motorină, suma totală a prejudiciului stabilită până în prezent fiind de aproape 22 de milioane de lei.

Grupul infracţional a fost sprijinit de factori de decizie de la ANAF sau Direcţia Judeţeană de Accize şi Operaţiuni Vamale Braşov, care fie au făcut controale formale, fie au împiedicat verificările firmelor implicate.

Codruţ Marta este suspectat că a asigurat legătura dintre firmele implicate în activitatea de evaziune fiscală şi factorii de decizie ai ANAF. Acesta, în calitate de şef de cabinet al lui Sorin Blejnar, ar fi controlat permanent activităţile grupării şi, împreună cu şeful său, ar fi sprijinit grupul infracţional organizat în obţinerea autorizaţiei de antrepozit fiscal şi de revocare a autorizaţiei.