5 ştiri business pe care nu trebuie să le ratezi în această dimineaţă – 16.08.2012

ZF: 100 de zile de guvernare Ponta. Un număr de 19 participări la emisiuni televizate, opt deplasări în străinătate (Belgia, Afganistan, Austria, Polonia, Belgia, Republica Moldova, Marea Britanie), cinci întrevederi cu oficialii statelor străine veniţi în România (ambasadorii statelor UE, o delegaţie din China, prinţul Charles de Wales, preşedintele Croaţiei şi Philip Gordon, asistentul secretarului de stat american Hillary Clinton), două întâlniri cu oamenii de afaceri, două deschideri de tronsoane de autostradă, o vizită la o întreprindere şi 500 de numiri în funcţii – acesta este bilanţul activităţii premierului Victor Ponta în cele 100 de zile de când se află la conducerea Guvernului. La 100 de zile de la preluarea mandatului, măsurile economice promise de premierul Victor Ponta au rămas mai mult la stadiul de intenţie, în timp ce conflictul politic pare să fi blocat întreaga activitate din administraţie.

EVZ: Cât de eficienţi sunt giganţii economiei? Eficacitatea marilor companii poate face diferenţa între o prezenţă locală şi una internaţională. Dezvoltarea slabă a economiei României vine, între altele, şi din exploatarea ineficientă a resurselor. Din fericire, există şi cazuri care demonstrează că se poate mai mult. De obicei, este vorba de companii preluate de acţionari străini cu experienţă în domeniu sau de altele construite de la zero de privaţi.

În primul caz, secretul succesului este eficientizarea managementului şi valorificarea unor avantaje mai vechi. Fie că vorbim de un produs mai rar în regiune, cum e cazul Alro Slatina, fie că e vorba de exploatarea unor resurse naturale, ca în cazul Petrom, fie de fabricarea „maşinii românului”, Dacia.

Capital: Zeci de milioane de euro ca să devii «energofag deştept». „Ai costuri reduse, ești profitabil”. O filozofie de afaceri simplă, dar nu foarte ușor de aplicat la orice companie. Și nici foarte ieftină. Este suficient să analizezi un segment anume din industria grea și să constați că numai pentru eficiența energetică marile companii producătoare pun deoparte zeci de milioane de euro. Aceste bugete sunt, de regulă, adaptate nevoilor din piață, capacității de a absorbi o anumită cantitate din producție. Și atunci, nu mai miră pe nimeni că producătorul de aluminiu Alro Slatina, cel mai mare consumator de electricitate din România, a ajuns la performanța de a diminua consumul de energie cu 75% pe tonă în sectorul de aluminiu procesat, din 2003 până în 2011, datorită programului de investiţii pentru creşterea eficienţei energetice, implementat după privatizare. Ca o consecință firească, și consumul de gaz a scăzut cu până la 80% în aceeași perioadă. Grosso modo, investițiile pentru creşterea eficienţei energetice au depășit 77 milioane de dolari (aproximativ 62 milioane de euro), la Alro Slatina, în perioada 2005-2011. Și nu s-au oprit aici.

Adevarul: Marile privatizări, de la dezastru la succes. Foştii mamuţi industriali erau căpuşaţi şi furaţi ca-n codru, având pierderi masive. După privatizare, au devenit principalii plătitori de taxe şi campioni ai exporturilor. Platformele şi combinatele industriale construite în „Epoca de Aur” au mai funcţionat, în virtutea inerţiei, câţiva ani buni după Revoluţie, însă s-au transformat rapid în găuri negre care înghiţeau sume colosale din bugetul ţării. Ţinta preferată a hoţilor de materiale, dar mai ales a căpuşelor, aceste combinate au fost sistematic stoarse de resurse, până când s-a ajuns într-o situaţie-limită: privatizare (chiar şi pe un leu) sau desfiinţare.

Finantistii: Dobanzile la lei au scazut, cele la euro rezista. In primele sase luni ale acestui an bancile au redus cu pana la un punct procentual dobanzile medii platite la depozitele in lei constituite de populatie, insa le-au mentinut aproape nechimbate pe cele achitate la sumele economisite in euro. In cazul sumelor atrase de la firme, institutiile de credit au diminuat randamentele oferite cu pana la doua puncte procentuale la lei, in timp ce la euro le-a redus consistent doar pe cele platite la depozitele in sold. Populatia prefera de ani buni sa economiseasca pe perioade scurte, de circa trei luni. In cazul depozitelor cu scadente intre 30 si 90 de zile, bancile au micsorat dobanzile achitate la lei cu punct procentual in prima jumatate a anului, nivelul mediu ajungand la 5,59 la sfarsitul lunii iunie.