Reveniţi din vacanţă, liderii UE se pregătesc să salveze din nou Grecia şi să ajute Italia şi Spania

Premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker, preşedinte al Eurogroup, forumul miniştrilor de Finanţe din zona euro, va merge miercuri la Atena pentru a discuta, cu premierul Antonis Samaras, solicitarea guvernului elen privind prelungirea cu doi ani a termenelor din programul de consolidare fiscală convenit de Grecia cu Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca Centrală Europeană (BCE).

Samaras se va întâlni vineri, la Berlin, cu cancelarul german Angela Merkel, apoi sâmbătă la Paris cu preşedintele Francois Hollande. Hollande şi Merkel vor avea o întrevedere joi, în capitala germană.

Liderii europeni trebuie să ajungă la un acord privind noile măsuri care se impun pentru a evita ieşirea Greciei din zona euro şi pentru a reduce costurile de finanţare ale Spaniei şi Italiei.

Spania a cerut în weekend ca BCE să se angajeze la achiziţii nelimitate de obligaţiuni guvernamentale de pe piaţa secundară. Merkel a sugerat săptămâna trecută că Germania va susţine planul prezentat la începutul lunii august de preşedintele BCE, Mario Draghi, atât timp cât măsurile prezentate de acesta vor fi însoţie de condiţii stricte asumate de Roma şi Madrid.

Propunerea lui Draghi presupune ca BCE să cumpere obligaţiuni guvernamentale italiene şi spaniole de pe piaţa secundară, pentru a coborî randamentele de referinţă şi a genera lichiditate, în timp ce Mecanismul European de Stabilitate ar achiziţiona titluri direct de la trezoreriile celor două ţări, la solicitarea guvernelor, în condiţii stricte.
Criza datoriilor de stat nu trebuie să devină „o groapă fără fund” pentru Germania, chiar dacă cea mai mare economie europeană ar avea de plătit cel mai ridicat preţ în cazul dezbinării zonei euro, a declarat sâmbătă la Berlin ministrul german al Finanţelor Wolfgang Schaeuble. Oficialul a exclus încheierea unui al treilea acord de finanţare externă pentru Grecia, precizând că „există anumite limite”.

Grecia are în derulare un acord de finanţare externă de 130 miliarde euro, încheiat la începutul acestui an în prelungirea programului de 110 miliarde euro derulat din 2010.

Premierul spaniol Mariano Rajoy a reiterat săptămâna trecută că va lua în calcul solicitarea unui ajutor extern. Guvernul de la Madrid a obţinut în această vară o linie de finanţare de 100 miliarde euro de la UE, fonduri destinate recapitalizării băncilor aflate în dificultate.

Premierul italian Mario Monti a declarat la sfârşitul săptămânii trecute că dobânzile ridicate ale datoriilor Italiei rezultă în principal din considerente externe, din îngrijorarea investitorilor privind viitorul monedei euro.
Executivul de la Roma a avut în vedere „o scădere mai rapidă a randamentelor”, care nu s-a materializat „din mai multe motive care nu au neapărat legătură cu Italia, ci cu încrederea tot mai scăzută într-o continuitate fără probleme a euro”, a afirmat Monti la Rimini.

Creditorii internaţionali ai Greciei vor decide în septembrie dacă finanţarea externă a statului elen mai poate continua. Oficialii UE, FMI şi BCE vor reveni la Atena la începutul lunii viitoare pentru a evalua progresele reuşite de guvern. Principala precondiţie ataşată următoarei tranşe din ajutorul pentru Grecia este adoptarea unor noi măsuri de austeritate pentru anii 2013 şi 2014, cu un efect de cel puţin 11,5 miliarde euro asupra deficitului bugetar.

Revista germană Der Spiegel a scris, citând un raport preliminar al misiunii UE-FMI-BCE în Grecia, că guvernul ar putea fi nevoit să „taie” până la 14 miliarde euro în următorii doi ani pentru a-şi atinge ţintele fiscale, din cauza întârzierii programului de privatizări şi veniturilor sub estimări colectate de stat pe fondul recesiunii severe. PIB-ul Greciei s-a contractat cu 20% în ultimii patru ani.