Valoarea indicativă a operaţiunii a fost de 200 milioane de lei, iar băncile au subscris titluri de 513,8 milioane lei.
Trezoreria a respins şi luni ofertele băncilor pentru certificatele cu scadenţa la un an, iar la începutul săptămânii trecute a refuzat ofertele pentru obligaţiunile cu maturitatea la doi ani.
Potrivit dealerilor, Monisterul Finanţelor Publice s-a împrumutat frecvent în ultima perioadă de pe piaţa interbancară.
Dobânzile practicate de bănci pe piaţa monetară pentru depozitele cu scadenţa la o zi au urcat joi până la rata de facilitate de credite a BNR (Lombard), de 9,25%, chiar în ultima zi de constituire a rezervelor minime obligatorii, în condiţiile în care Ministerul Finanţelor avea programată o emisiune de titluri scadente la patru ani.
Potrivit dealerilor deficitul de lei a fost cauzat şi de plafonările recente impuse de BNR la sumele pe care le împrumută băncilor prin operaţiuni repo (unde dobânda este egală cu rata de politică monetară, de 5,25% pe an), precum şi de frecventele împrumuturi solicitate de Finanţe.
Ulterior, randamentele la plasamentele cu scadenţa la o zi au coborât uşor, în intervalul 6-8%.
Randamentul plătit de Ministerul Finanţelor la licitaţia din iulie pentru obligaţiunile cu scadenţa în ianuarie 2016 a fost de 6,41%, iar joi pe piaţa secundară aceastea erau cotate la 6,5%, potrivit dealerilor.
Ministerul Finanţelor Publice a programat pentru august vânzarea de titluri de stat pe piaţa internă de 2,5 miliarde de lei, cea mai mare parte din sumă fiind planificată să fie atrasă prin certificate de trezorerie.
Joi a fost ultima licitaţie programată în acestă lună, administratorii datoriei pubilce atrâgând doar 1,4 miliarde lei în luna august, prin certificate la opt luni şi un an, la celelalte trei licitaţii Ministerul Finanţelor refuzând ofertele băncilor.
Ministerul Finanţelor a atras în acest an 38,93 miliarde lei pe piaţa locală. La această sumă se adaugă împrumuturi de 2,25 miliarde dolari prin emisiuni de titluri pe piaţa SUA.
Randamentele au scăzut treptat de la începutul anului până în aprilie, pe fondul reducerii ratei dobânzii de politică monetară de către BNR, iar Finanţele şi-au asigurat în acea perioadă un surplus de lichiditate confortabil.
Acest trend s-a oprit însă în luna mai, când BNR a decis să întrerupă ciclul de reducere a ratei de politică monetară din cauza schimbărilor politice din România, care s-au suprapus pe intensificarea temerilor investitorilor cu privire la viitorul zonei euro.