„Ce avem ca obiectiv şi ceea ce este mandatul nostru este să obţinem sume mai mari decât cele pe care pe hârtie le primeşte România în actuala perioadă de programare, mai precis 35 miliarde de euro, deci să obţinem ceva mai mult. Dar este absolut prematur şi aş spune chiar inoportun să ne lansăm în a veni şi a pune pe masă sume care ar putea fi obţinute de România în această negociere, având în vedere incertitudinile majore care persistă în jurul acestor negocieri”, a afirmat Orban.
De asemenea, el a arătat că negocierile sunt în prezent în plină desfăşurare, fiind vorba de „un proces extrem de dificil, cu două grupuri de state UE care au poziţii complet diferite”. „Sperăm că se va putea avansa. Deci, pe de o parte grupul de state din care face parte şi România şi care susţine alocări cât mai consistente pentru politica de coeziune şi politica agricolă comună şi, pe de altă parte, state care doresc o reducere semnificativă a acestor alocări comparativ cu ceea ce a propus Comisia Europeană”, a spus Orban.
Întrebat care sunt şansele ca România să obţină o alocare mai mare decât cele 35 de miliarde de euro primite pentru exerciţiul actual 2007-2013, Orban a arătat că există totuşi „şanse bune” în acest sens, având în vedere că se speră ca până la sfârşitul lui 2015 rata de absorbţie a ţării noastre pe exerciţiul actual, situată în prezent la puţin sub 10%, să ajungă la un nivel „acceptabil”, de 70-75%.
Orban a arătat că România a respins în negocieri să se facă o legătură între rata de absorbţie actuală şi alocările viitoare, iar până în prezent acest punct de vedere a fost acceptat. „Noi sperăm că la finalul acestei perioade de programare, mai precis până la sfârşitul lui 2015, rata de absorbţie va fi una acceptabilă, de 70-75%. Dar, dincolo de asta, noi, în negocierile care s-au desfăşurat legate de viitorul buget al UE, am respins categoric orice fel de legătură între alocările viitoare şi ratele de absorbţie actuale. Şi am venit cu argumente solide, iar până în prezent această legătură nu există, deci până în prezent nu sunt influenţate viitoarele alocări de ratele de absorbţie actuale. Sperăm ca această chestiune să rămână ca în prezent, iar în condiţiile acestea există şanse bune ca România să primească sume mai mari de 35 de miliarde de euro, cât figurează pe hârtie în termeni de angajamente pentru 2007-2013”, a argumentat Orban.
Pe de altă parte, el a arătat că negocierea pentru bugetul 2014-2020 va fi dusă până în ultimul moment, deşi se speră să se ajungă la un acord până la sfârşitul acestui an, având în vedere şi reuniunea extraordinară a Consiliului European convocată pentru 22-23 noiembrie.
„Având în vedere Consiliul European extraordinar din 22-23 noiembrie, sperăm că se va putea ajunge la un acord până la sfârşitul acestui an. Dacă nu, acordul va fi încheiat cel mai probabil în primul trimestru al anului viitor, dar noi sperăm că va exista un acord până la sfârşitul acestui an”, a mai afirmat ministrul Afacerilor Europene.
Secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Europene (MAEur) Răzvan Cotovelea a declarat, luni, că România nu va fi dezavantajată în următoarea perioadă financiară, 2014-2020, când ar putea să-i fie alocată de către UE o sumă cuprinsă între 40 şi 47 de miliarde de euro.
Secretarul de stat a declarat că, la sfârşitul săptămânii trecute, a participat la o reuniune privind alocările de fonduri nerambursabile pentru perioada 2014-2020, cele 15 state participante ajungând la un punct de vedere comun.
Potrivit lui Cotovelea, toţi partenerii au avut o poziţie comună privind alocarea bugetară, iar România ar putea să nu fie dezavantajată, urmând să-i fie alocată o sumă cuprinsă între 40 şi 47 miliarde de euro.
Secretarul de stat a precizat că, la sfârşitul lunii noiembrie, va avea loc Consiliul European, pentru a se negocia, într-o variantă finală, bugetul UE pentru perioada menţionată, dar şi fondurile nerambursabile pe care România le va avea.
„Suntem optimişti, aşa cum am fost şi până 2009”, a mai spus Răzvan Cotovelea.