Potrivit actuale schiţe, programul, care s-ar putea numi Monetary Outright Transactions – Tranzacţii Monetare Directe -, nu va conţine şi un anunţ public prin care BCE îşi va asuma limitarea randamentului maxim la obligaţiunile statelor, potrivit unor surse oficiale, citate de Bloomberg.
Proiectul, în cazul în care va fi aprobat, va fi prezentat de către preşedintele BCE, Mario Draghi, într-o conferinţă de presă ce se va derula mâine.
Iniţial, dinspre BCE au venit semnale că banca va interveni decisiv în pieţele de obligaţiuni, prin intervenţii nesterilizate, în stilul programelor de quantitative easing ale Federal Reserve sau Bank of England – adică injecţii masive de lichiditate.
Banca centală a Germaniei – Bundesbank – s-a opus public unei astfel de posibilităţi, pentru că astfel de intervenţii ar semăna prea mult cu finanţarea directă a deficitelor bugetare, lucru interzis de legea europeană, şi că ar putea fi un factor generator de inflaţie.
Sursele citate de Bloomberg spun că nemţii se opun chiar şi acestui plan mult mai puţin agresiv, care seamănă cu Securities Market Programme – SMP – program prin care BCE a intervenit în pieţele de obligaţiuni până în februarie 2012 din mai 2010, timp în care a cumpărat obligaţiuni ale ţărilor PIIGS de peste 200 de miliarde de euro, dar a sterilizat aceste intervenţii – adică sume egale cu achiziţiile de bonduri au fost trase din piaţă de la bănci.
Băncilor comerciale şi altor investitori li s-a oferit timpul şi şansa să scape de datoria suverană la un preţ rezonabil – când cineva cumpără puternic o obligaţiune, preţul acesteia creşte şi randamentul sau dobânda plătită de împrumutat scade. După ce intervenţia BCE s-a oprit, randamentele au început din nou să crească, astfel că Spania, spre exemplu, a solicitat un bailout pentru băncile sale de la colegii din zona euro şi s-a discutat intens despre posibilitatea ca Spania să fie pusă în situaţia să ceară chiar un bailout de genul Greciei.
O altă prevedere a popunerii actuale este aceea că vor fi cumpărate datoriile cu scadenţa de până la trei ani. Acest factor, cumulat cu sterilizarea intervenţiilor ar putea duce la o dezamăgire a pieţelor financiare.