România şi alte state din afara zonei euro vor putea adera la sistemul unic de supraveghere bancară

Comisia Europeană (CE) a prezentat miercuri proiectul legislativ pentru implementarea unui sistem unic de supraveghere bancară în zona euro, care extinde semnificativ prerogativele Băncii Centrale Europene (BCE), în timp ce Autoritatea Bancară Europeană (ABE) va garanta coerenţa reglementărilor la nivelul tuturor celor 27 de state membre UE, iar Parlamentul European (PE), Consiliul European şi Eurogroup, forumul miniştrilor de Finanţe din zona euro, vor asigura exercitarea controlului democratic asupra activităţilor de supraveghere ale BCE.

Statele membre din afara zonei euro care doresc să adere la sistemul unic de supraveghere pot apela la un mecanism de „strânsă cooperare”. Procedura presupune ca autorităţile competente din ţara respectivă să respecte şi să implementeze directivele BCE. Statul respectiv va putea apoi să participe la dezbaterile din Consiliul de supraveghere al BCE şi va avea acces la sistemul unic de supraveghere.

„Potrivit Tratatului, BCE nu îşi poate exercita prerogativele în afara zonei euro. În consecinţă, statele membre din afara zonei euro nu pot face parte în totalitate din mecanismul unic de supraveghere. Cu toate cestea, statele din afara zonei euro pot notifica BCE că au intenţia să se alăture mecanismului prin angajarea într-o strânsă cooperare între autorităţile naţionale competente şi BCE. În acest scop, statele vor fi nevoite să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că autorităţile naţionale competente vor respecta şi implementa directivele respective ale BCE. După îndeplinirea tuturor condiţiilor de intrare în strânsă cooperare, BCE va lua decizia stabilirii strânsei cooperări, iar statul respectiv din afara zonei euro va putea lua parte la deliberările din consiliul de supraveghere, obţinând astfel accesul la toate informaţiile disponibile în interiorul mecanismului unic de supraveghere”, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene.

Dacă un stat va înceta să îndeplinească cerinţele din mecanismul de strânsă cooperare, BCE poate decide să întrerupă colaborarea.

Pentru statele care nu fac parte din zona euro şi nu aderă voluntar la sistemul unic de supraveghere, relaţiile şi procedurile existente de coordonare vor fi menţinute în forma actuală în privinţa băncilor care activează atât în zona euro, cât şi în afara ei.

„Pentru băncile transfrontaliere care funcţionează atât în interiorul, cât şi în afara statelor membre participante la mecanismul de supraveghere unic, procedurile existente de coordonare între autorităţile de supraveghere din ţara de origine şi din ţara gazdă vor fi menţinute în forma actuală. În condiţiile în care BCE preia atribuţii de supraveghere, ea va îndeplini funcţia de autoritate de origine şi de autoritate-gazdă pentru toate statele membre participante”, se spune în comunicat.

BCE va deveni autoritatea de supraveghere responsabilă pentru băncile din zona euro care au subsidiare în statele non-euro.

Astfel, statele din afara zonei euro „îşi vor păstra toate puterile şi prerogativele existente”, se arată în comunicat.

„Totuşi, în măsura în care BCE a preluat sarcini de supraveghere, instituţia îşi va asuma rolurile de supraveghetor din ţara de origine pentru băncile din zona euro şi de supraveghetor din ţara gazdă pentru alte bănci active în zona euro”, notează CE.

Deciziile care necesită coordonare între BCE şi autorităţile naţionale de supraveghere din statele non-euro vor reveni unor colegii de supraveghetori, la care vor participa reprezentanţi ai tuturor autorităţilor de supraveghere din statele unde un grup financiar deţine subsidiare.

Rolul Autorităţii Bancare Europene (ABE), cu sediul la Londra, va fi asemănător cu cel actual, instituţia urmând să dezvolte cadrul de reglementare unic aplicabil industriei serviciilor financiare la nivelul tuturor celor 27 de state membre şi să ia măsuri pentru a garanta că practicile în materie de supraveghere bancară sunt coerente în UE, se spune în comunicatul Comisiei Europene.

În cadrul BCE, activităţile de supraveghere vor fi delimitate de cele de stabilire a politicii monetare, iar banca îşi păstrează mandatul referitor la negocierea pachetelor de finanţare externă pentru statele din zona euro aflate în dificultate.

Potrivit proiectului, în răspunderea BCE vor intra sarcini ca autorizarea instituţiilor de credit (licenţe bancare), asigurarea respectării cerinţelor referitoare la capital, gradul de îndatorare şi lichiditate şi supravegherea conglomeratelor financiare. BCE va putea lua măsuri de intervenţie rapidă în cazul în care băncile încalcă sau riscă să încalce cerinţele obligatorii de capital, solicitând băncilor să ia măsuri de corecţie.

BCE va colabora cu Autoritatea Bancară Europeană în cadrul sistemului european de supraveghere financiară. Rolul ABE va fi asemănător cu cel actual: instituția va continua să dezvolte cadrul de reglementare unic aplicabil tuturor celor 27 de state membre și să ia măsurile necesare pentru a garanta că practicile în materie de supraveghere sunt coerente în întreaga Uniune.

Potrivit recomandărilor CE, sistemul unic de supraveghere ar trebui să fie aprobat de Consiliul European şi Parlamentul European până la sfârşitul anului.

În viziunea Executivului UE, prima etapă a implementării sistemului ar avea loc la 1 ianuarie 2013, când BCE îşi va putea asuma răspunderea pentru supravegherea oricărei instituţii de credit din zona euro, fiind vizate în principal băncile care au solicitat fonduri publice. De la jumătatea anului viitor, toate băncile de importanţă sistemică majoră din zona euro vor face obiectul supravegherii de către BCE, iar de la 1 ianuarie 2014, toate cele 6.000 de bănci din zona euro vor intra sub incidenţa instituţiei de la Frankfurt.

Bugetul BCE nu face parte din bugetul UE, iar finanţarea suplimentară necesară pentru departamentul de supraveghere bancară va fi asigurată prin perceperea de comisioane de la instituţiile de credit care fac obiectul supravegherii, iar mărimea sumelor va fi stabilită în funcţie de mărimea fiecărei bănci, dar şi de riscul pe care îl prezintă.

Majoritatea activităţilor de implmentare a deciziilor BCE va reveni autorităţilor naţionale relevante.

În România, aproximativ 80% din activele sistemului bancar sunt controlate de subsidiare ale unor bănci din zona euro.