Noul sediu al Teatrului de Operetă din Capitală, gata anul viitor. Câți bani s-au investit

„Noua clădire va fi primul teatru din România construit după 1990”, a anunţat Răzvan Ioan Dincă, directorul TNO, marţi, într-o conferinţă de presă prilejuită de deschiderea stagiunii 2012 – 2013.

Prezent la eveniment, ministrul Culturii, Puiu Haşotti, a spus că noul sediu al Teatrului Naţional de Operetă „va putea rivaliza cu orice instituţie de gen din Europa”, fiind, alături de sediul renovat al Teatrului Naţional „Ion Luca Caragiale” din Capitală, unul dintre cele mai moderne teatre europene.

„Ne mai lipseşte o singură autorizaţie de construcţie, pe care ar trebui să o obţinem de la Primăria Sectorului 3”, a anunţat Răzvan Ioan Dincă. Potrivit directorului TNO, documentul respectiv urmează să fie eliberat săptămâna aceasta, aşa că întreaga echipă a Teatrului Naţional de Operetă „aşteaptă să spargă sticle de şampanie la fundaţia noii clădri”, care va fi amplasată pe un teren viran din imediata vecinătate a noului sediu al Bibliotecii Naţionale a României.

Costul total al investiţiei se va ridica la aproximativ 11 milioane de euro, durata de execuţie fiind, potrivit contractului, de nouă luni, a anunţat Puiu Haşotti în aceeaşi conferinţă de presă.

„Şi nu are niciun motiv să dureze o zi mai mult, pentru că există şi bani, există şi proiectul făcut şi toate autorizaţiile care se impun în acest sens obţinute. Totul depinde exclusiv de modul în care noi vom gestiona această organizare, astfel încât să nu fim nevoiţi să mergem în turneu în toate oraşele ţării, ci doar în cele mai importante”, a mai spus Răzvan Ioan Dincă.

Reprezentanţii Operetei au declarat pentru MEDIAFAX că suma alocată construcţiei noului sediu al instituţiei de spectacole provine ‘în mare parte de la Ministerul Culturii”, fără a oferi cifre concrete.

În ceea ce priveşte compania care se va ocupa de lucrările de execuţie a noului sediu şi despre proiect în general, reprezentanţii Operetei au declarat că vor oferi mai multe informaţii „atunci când va fi momentul”.

Până când noul sediu va fi construit şi funcţional, repetiţiile ansamblurilor Teatrului Naţional de Operetă se vor desfăşura în sala Omnia, care aparţine instituţiei, dar care este în prezent „improprie repetiţiilor”. „Amenajată puţin – şi nu am terminat încă amenajarea -, va putea să facă faţă măcar condiţiilor de repetiţii. Baletul va repeta în sălile de balet pe care le avem închiriate, iar soliştii vor avea şi ei la dispoziţie câteva cabine în care vor putea să repete şi ei în condiţii decente, unele dintre repetiţii urmând să se desfăşoare în spaţii puse la dispoziţie de Ambasada Slovaciei”, a spus Dincă.

Totodată, directorul TNO a subliniat că „Opereta se află în cea mai dificilă perioadă a existenţei sale, pentru că nu are un sediu”, dar situaţia nu va pune deloc în pericol actul artistic, pe care intenţionează să îl menţină la standardele cu care şi-a obişnuit publicul. „Oamenii nu ne recunosc pentru spectacolele-şuşă, acelea făcute pe genunchi pentru a da bine pe scenă. Noi nu vom face aşa, ci vom merge prin ţară cu toate decorurile care se pot deplasa, cu toate costumele, cu toţi artiştii, nu vom tăia din opera «Liliacul» jumătate, nici nu vom sparge din note, ci vom întreprinde un turneu exemplar”.

Răzvan Ioan Dincă vede, însă, şi un aspect pozitiv al situaţiei în care se află instituţia pe care o conduce, şi anume acela că o mare parte din populaţia celor mai mari oraşe din România va avea acces la cultură, prin operetă şi musical.

Turneul naţional al TNO va debuta pe 22 septembrie, la Constanţa, cu spectacolul „Contesa Maritza”, şi va dura, potrivit directorului instituţiei, pe toată perioada construcţiei noului teatru. „Va fi cel mai mare turneu naţional din anii ’30 şi până acum”, este de părere Ioan Dincă. „Vom pleca din Bucureşti cu acele spectacole care se pot deplasa – «Paris, mon amour», «Romeo şi Julieta», «Contesa Maritza», «Maria de Buenos Aires» şi «Liliacul» (un spectacol care are în distribuţie 120 de artişti) -, întregul demers al Teatrului Naţional de Operetă implicând o imensă desfăşurare de forţe, atât în ceea ce priveşte numărul de persoane, cât şi întreaga logistică şi costurile. (…) Va fi un efort răsplătit doar de aplauzele publicului din oraşele unde vom merge şi de salariu. Ce este important pentru noi ca echipă este să nu dăm un pas înapoi până la construirea noului sediu. Ar fi fost uşor să spunem că nu avem unde să jucăm şi să stam acasă, dar nu am ales această cale”, a subliniat directorul Teatrului Naţional de Operetă „Ion Dacian”.

Lucrările de reabilitare a Teatrului Naţional Bucureşti (TNB), un proiect iniţiat în 2007, au început în 2011, iar Teatrul de Operetă „Ion Dacian” şi Centrul Naţional al Dansului au părăsit definitiv acest imobil în care şi-au desfăşurat activitatea.

Sala Studio în care au fost prezentate spectacolele Teatrului Naţional de Operetă a fost folosită de TNB până în 1987, când a intrat în folosinţa Operetei, al cărei sediu fusese demolat. Teatrului de Operetă i-a fost atribuită între timp Sala Omnia din fosta clădire a Senatului, care trebuie de asemenea reabilitată. Lucrările, anunţate în urmă cu câţiva ani, nu au început încă.

În februarie 2011, ministrul Culturii de la vremea respectivă, Kelemen Hunor, a declarat într-o conferinţă de presă că, pentru Teatrul Naţional de Operetă, MCPN va achiziţiona un cort special, de mari dimensiuni, ce va fi amplasat pe terenul din spatele noului sediu al Bibliotecii Naţionale a României.

Problema mutării Operetei din clădirea TNB s-a pus după ce, în 2005, noul director al Teatrului Naţional din Bucureşti, Ion Caramitru, a cerut înapoi Sala Studio. Susţinut de actori, el a revendicat ceea ce consideră „cea mai ofertantă sală a teatrului”. Ministerul Culturii a arbitrat conflictul între TNB şi Operetă şi s-a ajuns astfel la soluţia acordării unei noi săli pentru Teatrul de Operetă.