‘Evitarea unei contracţii severe şi punerea bazelor pentru o revenire a economiei în zona Euro, principalul nostru partener comercial, s-ar transmite în industrie şi ulterior în serviciile româneşti. Recuperarea încrederii investitorilor în Europa şi la nivel global ar permite, de asemenea, redeschiderea canalelor de finanţare fără de care economia locală reuşeşte numai fluctuaţii modeste în jurul liniei de creştere economică zero. Construirea încrederii în sistemul financiar european printr-o uniune bancară va stimula creşterea economiei de care suntem puternic legaţi. Există însă si detalii care trebuie clarificate în legatură cu uniunea bancară, între care modul în care vor fi tratate băncile din interiorul zonei Euro şi cele din afara blocului monetar. Un acord între actorii implicaţi care să împingă înainte proiectul european şi să respecte drepturile statelor mici din afara uniunii monetare, dar în interiorul UE, reprezintă soluţia optimă pentru România’, subliniază Claudiu Cazacu, analist-şef la XTB.
Acesta arată că evenimentele recente din zona Euro au susţinut încrederea investitorilor în moneda unică.
Pieţele i-au dat dreptate lui Mario Draghi, care a promis că va face ‘orice este necesar’ pentru a salva moneda unică. De la minimele din iulie până pe 17 septembrie (la închidere), euro a câştigat 8,8 % în faţa dolarului american. Preşedintele BCE a primit însă ajutor din SUA, prin politica ‘neconvenţională’ a Federal Reserve de a tipări alte 40 de miliarde de dolari lunar cu scopul de înregistra o revenire a economiei, fapt care a condus deja la deprecieri ale dolarului american, explică analistul Cazacu.
Promisiunea unor state aflate în dificultate de a cumpăra titluri de datorie a produs deja efecte. Deşi nu a cerut încă ajutor formal pentru finanţele publice, Spania reuşeşte să se împrumute mai ieftin, cu dobânzi care au coborât până la 5,7% pentru împrumuturi pe 10 ani, conform referinţei de pe piaţa secundară, faţă de nivelul de 7,62 % în vârful crizei europene. Dacă această tendinţă de ieftinire a costurilor de împrumut va continua, faza acută a crizei datoriilor suverane europene se va încheia, arată analistul.
Acesta consideră că Europa merge spre o integrare şi mai strânsă, având drept ţintă o uniune monetară, bancară, fiscală şi poate chiar politică, însă drumul nu va fi lipsit de peripeţii.
‘Supravegherea unitară a sectorului bancar şi garantarea în comun a depozitelor sunt componente de bază ale uniunii bancare. Întâlnirea EcoFin din 14-15 septembrie a reflectat însă divergenţe care trebuie depăşite. Germania, în interiorul zonei Euro şi Suedia şi Polonia, în afara ei, nu se ‘grăbesc’ să treacă la o uniune bancară şi există interpretări diferite în privinţa obiectivelor ce trebuie atinse. Un alt element de nesiguranţă a fost reiterat: pentru a primi finanţare europeană şi pentru a beneficia de intervenţia masivă a BCE în piaţa de datorie, Spania trebuie sa accepte interferenţa europeană în politicile fiscale proprii, decizii pentru care nu este încă pregătită. Fluctuaţiile din pieţe vor permite, temporar, chiar şi în lunile următoare poziţionări speculative împotriva monedei unice. Cu toate acestea, perspectivele privind Euro sunt relativ optimiste: Euro, ancorat de sprijinul acordat obligaţiunilor suverane spaniole şi italiene, ar putea avansa până la 1,35, până la finalul anului, în faţa dolarului american, afectat fiind de deciziile Federal Reserve’, subliniază analiza.