La finalul misiunii, în 14 august, şeful delegaţiei FMI, Erik de Vrijer, a arătat că aprobarea evaluării acordului preventiv de către board-ul instituţiei financiare internaţionale este condiţionată de patru acţiuni prealabile, care vizează reducerea arieratelor, creşterea preţului gazelor naturale, lansarea licitaţiei publice pentru 15% din acţiunile Transgaz şi privatizarea Oltchim.
În ceea ce priveşte reducerea arieratelor, la începutul acestei luni Guvernul a parcurs în primă lectură un proiect de Ordonanţă de Urgenţă potrivit căruia ordonatorii de credite care înregistrează arierate trebuie să reducă în fiecare lună stocul acestora cu câte 5%, respectiv 3% faţă de luna anterioară. Proiectul de act normativ prevede, de asemenea, interzicerea angajării de noi cheltuieli în cazul în care nu sunt achitate plăţile restante. Ordonatorii de credite au obligaţia ca în execuţie să asigure achitarea plăţilor restante înregistrate la finele anului anterior, precum şi plăţi restante înregistrate în cursul anului curent.
Referitor la licitaţia pentru Transgaz, şeful OPSPI, Remus Vulpescu, a arătat, recent, că oferta secundară de vânzare de acţiuni ale companiei este foarte aproape de lansare însă nu poate anunţa o anumită dată calendaristică.
Cât priveşte privatizarea Oltchim, la sfârşitul săptămânii trecute Dan Diaconescu, preşedintele PP-DD şi patronul OTV, a fost declarat adjudecatar al licitaţiei cu ofertă în plic pentru achiziţionarea a 54,8% din capitalul social al combinatului din Râmnicu Vâlcea, pentru care a oferit 203 milioane lei. Contractul de privatizare nu a fost, însă, semnat, iar avocaţii lui Dan Diaconescu susţin că sunt pregătiţi să negocieze, în continuare, pe marginea documentului şi că nu se grăbesc să semneze.
Singura condiţionalitate îndeplinită este cea referitoare la preţul gazelor naturale care s-a majorat cu 5% pentru consumatorii casnici şi cu 10% pentru cei industriali, din 15 septembrie.
Acordul dintre România şi FMI a început la 31 martie 2011 şi este unul de tip preventiv, ridicându-se la 3,1 miliarde DST (3,6 miliarde de euro), reprezentând aproximativ 300% din cota pe care România o are la Fond.