„Îmi pot imagina un scenariu care ar ameninţa un acord cu FMI şi anume dacă ar exista aşteptări să creştem povara asupra faamiliilor în locul taxei pe bănci”, a declarat Rogan la postul local HirTV.
Ungaria, cea mai îndatorată ţară din estul UE, a cerut în noiembrie anul trecut un ajutor financiar FMI, în contextul reducerii ratingului ţării în categoria junk. Negocierile pentru o linie de finanţare de circa 15 miliarde de euro au fost întârziate în repetate rânduri de rezistenţa premierului Viktor Orban faţă de respectarea condiţiilor cerute de FMI şi UE.
Guvernul ungar a recurs la o taxă specială asupra băncilor, companiilor din sectoarele energetic, retail şi telecomunicaţii pentru a acoperi deficite în bugetul statului. Taxele speciale şi naţionalizarea activelor fondurilor private de pensii au afectat încrederea investiorilor şi au împins ţara în a doua recesiune din ultimii patru ani.
„Ungaria nu se poate descurca fără taxa pe bănci şi alte companii multinaţionale”, din cauza îndatorării deja ridicate, care creşte costurile serviciului datoriei, a spus Rogan.
Ungaria va relua, probabil, negocierile cu Fondul în a doua jumătate a lunii octombrie şi ar putea ajunge la un acord în noimbrie, a declarat recent negtociatorul şef al părţii ungare, Mihaly Varga.
Presa ungară a scris în septembrie că FMI aşteaptă de la guvernul de la Budapesta, în schimbul unui acord de ajutor financiar, următoarele măsuri: scăderea pensiilor şi a alocaţiei pentru familii, creşterea vârstei de pensionare şi a impozitului pe venitul personal, privatizări, reducerea birocraţiei, o taxă generală bazată pe valoare reală în tranzacţiile imobiliare, reducerea cheltuielilor autorităţilor locale, eliminarea taxei bancare şi fonduri pentru sectorul bancar.
Lista de cerinţe ale FMI şi chiar unele dintre acestea au fost confirmate de premierul Viktor Orban. Premierul a respins condiţiile, afirmând că Ungaria are nevoie de un acord cu Fondul, însă nu cu astfel de costuri.