Reprezentanţii APSR atenţionează că în absenţa unei rectificări bugetare rapide, sistemul de sănătate nu mai poate asigura serviciile garantate populaţiei prin Constituţie.
„În acest moment, Constituţia, Legea sănătăţii şi Contractul cadru au devenit caduce prin prisma deciziilor politice şi administrative ale celor trei Guverne care s-au succedat în acest an”, au spus reprezentanţii APSR.
Potrivit acestora, bugetul construit şi nerectificat a lăsat fără finanţare sănătatea în trimestrul patru.
„Tocmai de aceea furnizorii de servicii şi produse medicale nu mai au altă opţiune decât să ofere servicii contra cost. Biletele de trimitere, reţetele compensate şi gratuite vor fi inutile, deoarece nu vor mai putea fi onorate”, au precizat reprezentanţii APSR.
Aceştia susţin că este nevoie să se ia măsuri rapide pentru a nu intra în colaps, în acest moment fiind nevoie de finanţare, de o rectificare bugetară, „orice altă măsură fiind inutilă”.
„Cine şi-a asumat guvernarea trebuie să vină cu soluţii. Sistemul de sănătate este un sistem închis, nu putem vedea nicăieri pe site-uri bugetele aprobate şi execuţia bugetară a acestora în timp real. Nu cunoaştem câte fonduri au fost cheltuite până la un moment dat pentru servicii sau pe programe naţionale. Trebuie imperios crescută transparenţa cheltuirii banilor publici. Ne întrebăm care sunt modalităţile sau soluţiile, prin care putem face ca sistemul să funcţioneze normal, să responsabilizăm persoanele desemnate în funcţiile de decizie pentru a lua măsurile urgente care să ne salveze de la acest declin, atât ca specialişti şi furnizori cât şi ca pacienţi care căutăm sănătatea într-un sistem bolnav”, a declarat preşedintele APSR, Cristian Hotoboc.
Secretarul general al APSR şi preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor, Vasile Barbu, a spus că „în prezent pacientul nu mai beneficiază de statutul de asigurat la serviciile de sănătate decât scriptic”.
„Rolul asigurării de sănătate este să preia riscul financiar în caz de boală. Practic, trebuie să plătim sume accesibile atunci când suntem sănătoşi pentru a nu mai plăti sume mari şi inaccesibile în cazul în care ne îmbolnăvim pe neaşteptate. În realitate, decontările de către sistemul public de asigurări de sănătate au devenit tot mai scăzute, ajungând la cote care nu mai reprezintă acoperirea riscului financiar”, a mai spus Barbu.
El a precizat că pacienţii plătesc de cele mai multe ori între 60 şi 100 la sută din contravaloarea serviciilor de sănătate din cauza subfinanţării grave a sistemului.
Vicepreşedintele APSR şi preşedintele Asociaţiei Profesionale a Medicilor de Ambulatoriu, Cosmin Alexandrescu, a spus că laboratorul şi radiologia au fost întotdeauna sectoarele cele mai vitregite, fiind obligate să lucreze la tarife impuse de stat, inferioare costurilor reale.
„În momentul de faţă, întârzierile la plăţi, valorile extrem de mici ale plafoanelor, coroborate cu epuizarea fondurilor pentru ultimul trimestru, ne obliga să oferim numai servicii cu plată pentru a evita falimentul”, a precizat Cosmin Alexandrescu.
Vicepreşedintele APSR şi preşedintele Asociaţiei PAVEL, Olga Cridland, a spus că în oncologie s-a perpetuat lipsa de medicamente, iar în ciuda promisiunilor guvernanţilor de soluţionare, pacienţii se află în aceeaşi situaţie critică.
„Tratamentele sunt incomplete, pacienţii, adulţi şi copii, sunt în situaţia de a se zbate singuri, statul nefiind alături de ei, iar medicii se află în imposibilitatea de a respecta protocoalele oncologice de tratament”, a adăugat Olga Cridland.
La rândul său, vicepreşedintele APSR şi preşedintele Asociaţiei Distribuitorilor de Medicamente din România, Viorel Vasile, a precizat că blocajul financiar a fost prevăzut încă din luna mai.
„A afectat furnizarea de medicamente, transformându-se astăzi în imposibilitatea continuării activităţii de distribuţie a medicamentelor. Actualmente se plătesc facturi aferente lunii octombrie 2011. În niciun act legislativ nu apare menţionarea termenelor de plată, lipsa de transparenţă şi predictibilitatea împiedicând orice şanse de continuare a activităţii”, a spus Viorel Vasile.
Preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Produse Medicale, Ramona Ştefan, susţine că motivele blocajului din sistemul de sănătate sunt atât subfinanţarea cronică a sistemului, cât şi faptul că puţinii bani care există sunt prost gestionaţi, neurmărind adevăratele priorităţi.
„Dintre toate guvernele care s-au succedat în ultimii cel puţin zece ani, deşi în campaniile electorale promiteau cifre concrete în ceea ce priveşte procentul ce urmează a reveni sănătăţii, odată ce au preluat puterea, niciunul nu a părut deranjat de promisiunile nerespectate. Companiile pe care le reprezentăm, care livrează produse medicale tuturor unităţilor medicale din ţară, au funcţionat toţi aceşti ani şi funcţionează în continuare ca bănci care susţin sistemul prin faptul că îşi încasează banii cu întârzieri de peste un an şi nici măcar atunci în totalitate. De fiecare dată, când încercăm dialogarea cu autorităţile pe această temă, suntem întrebaţi cu cinism de ce livrăm. Livrăm, deoarece aceasta este profesia noastră, în acest domeniu activăm şi cel puţin noi, încercăm să ne facem treaba cu seriozitate, în condiţiile în care interlocutorii ne lipsesc în cele mai multe cazuri”, a spus Ramona Ştefan.
Ea a precizat că statul nu plăteşte niciodată penalităţi, nici măcar atunci când îşi încalcă obligaţiile contractuale.
Preşedintele Federaţiei Furnizorilor de Îngrijiri la Domiciliu, Măriuca Ivan, a spus că bugetul alocat îngrijirilor la domiciliu a fost diminuat continuu, în ciuda beneficiului pe care l-ar fi adus pacienţilor.
„Îngrijirile la domiciliu nu au beneficiat niciodată de atenţie, în ciuda beneficiului imens pe care l-ar fi adus atât pacienţilor, cât şi bugetului sărac al sănătăţii, prin diminuarea zilelor de spitalizare prelungită şi respitalizare. Deşi au fost momente în care s-au alocat fonduri pentru îngrijirile la domiciliu, ele au fost cu ţintă directă, fără să fie evaluaţi furnizorii şi realitatea serviciilor decontate. În acest moment, nici pentru îngrijirile la domiciliu nu mai sunt fonduri”, a mai spus Măciuca Ivan.
În acest context, APSR cere Guvernului să-şi asume finanţarea sistemului de sănătate înainte să fie prea târziu pentru pacienţii cu suferinţe grave.