Băsescu: Înţelegem că Turkmenistanul doreşte certitudini pentru gazele livrate UE

„Am reiterat importanţa deosebită pe care România o acordă dezvoltării coridorului sudic. Şi, în acest sens, considerăm că proiectul Nabucco armonizează perfect obiectivele strategiei energetice pe termen lung. În acest context, am apreciat, încă o dată, disponibilitatea Turkmenistanului de a se angaja ca furnizor de gaze naturale pentru piaţa europeană. În acelaşi timp, înţelegem perfect că Turkmenistanul are nevoie de certitudini legate de cantităţile ce pot fi furnizate pe piaţa UE”, a afirmat Băsescu, aflat joi şi vineri în vizită oficială la Aşgabat.

El a ţinut să salute faptul că Turkmenistanul a participat în ultimii ani la dialogul cu UE privind securitatea energetică şi diversificarea alimentării cu resurse energetice a pieţei europene.

Pe de altă parte, preşedintele Berdâmuhamedov a arătat că ţara sa doreşte să asigure „stabilitatea şi traficul sigur de petrol şi gaze” şi că România sprijină iniţiativele ţării sale în privinţa dialogului internaţional despre piaţa energetică europeană.

„Am subliniat că Turkmenistan este recunoscător pentru faptul că iniţiativele sale la nivel internaţional, în privinţa sectorului energetic, sunt susţinute de România. Una dintre dorinţele noastre este să asigurăm stabilitatea şi traficul sigur de petrol şi gaze”, a mai spus preşedintele turkmen.

Turkmenistan, ţară care deţine locul patru în lume în privinţa rezervelor de gaze naturale, este considerat un potenţial furnizor de resurse pentru aprovizionarea prin gazoductul Nabucco şi proiectul AGRI, de transportare a gazelor caspice prin Azerbaidjan şi Georgia, apoi peste Marea Neagră prin vase, care să fie apoi preluate de terminalul LNG de la Constanţa şi pompate în sistemul naţional. Ungaria este de asemenea interesată să beneficieze de aprovizionarea cu gaze prin proiectul AGRI, în care părţi sunt Azerbaidjan, Georgia, România.

De asemenea, UE poartă în ultima perioadă un dialog susţinut cu Turkmenistan în vederea atragerii acestei ţări către aprovizionarea cu gaze a gazoductului Nabucco. Aşgabat a cerut în cadrul acestui dialog garanţii că piaţa europeană va absorbi anual 30 miliarde de metri cubi de gaze care ar urma să fie livraţi prin Nabucco, însă şi UE a solicitat garanţii că Turkmenistan poate produce anual această cantitate.

În mai 2009, cu ocazia vizitei lui Berdâmuhamedov la Bucureşti, preşedintele Băsescu făcea referire explicită la negocierileTurkmenistanului cu UE, pe de o parte, respectiv cu Azerbaidjan de cealaltă parte, în vederea participării la Nabucco.

„Trebuie să fac publică satisfacţia mea pentru disponbilitatea Turkmenistanului de a participa la politica energetică a UE prin dezvoltarea Coridorului sudic. În acelaşi timp, însă, considerăm absolut corectă solicitarea expresă a Turkmenistanului de angajare în aceste proiecte bazată pe două elemente fundamentale: un acord politic între UE şi Turkmenistan şi constituirea unui consorţiu în vederea realizării conductei pe sub Caspica între Turkmenistan şi Azerbaidjan”, declara Băsescu.

El a ţinut să facă o precizare, pentru a nu exista „niciun dubiu”. „România susţine poziţia Turkmenistanului că înainte de realizarea consorţiului care să facă posibil transportul gazului între Turkmenistan şi Azerbaidjan trebuie semnat un document politico-juridic la cel mai înalt nivel pentru a da garanţii că gazul va fi solicitat şi cumpărat”, a spus Băsescu.

El a apreciat că „proiectul Nabucco este un proiect viabil, atâta timp cât parteneri în acest proiect vor fi Azerbaidjan şi Turkmenistan”.

Proiectul Nabucco vizează creşterea securităţii energetice a Europei prin diversificarea resurselor de gaze naturale, care depind în prezent în mare măsură de importurile din Rusia. Gazoductul urmează să aducă gaze din Asia Centrală pe ruta Turcia – Bulgaria – România – Ungaria – Austria.

Acţionarii proiectului sunt OMV (Austria), Transgaz Mediaş, Bulgargaz (Bulgaria), MOL (Ungaria), BOTAS (Turcia) şi RWE (Germania). Capacitatea conductei urmează să fie de 31 miliarde metri cubi pe an, iar costurile investiţiei sunt estimate la 7,9 miliarde euro.