Austeritatea împinge Grecia într-o spirală care aminteşte de Marea Depresiune a anilor ’30 – analiză

Economia elenă s-a restrâns cu 18,4% în ultimii 4 ani, iar Fondul Monetar Internaţional anticipează o nouă contracţie în 2013, de 4% din PIB, potrivit Bloomberg.

Guvernul încearcă să-şi reducă deficitul şi datoriile prin măsuri de austeritate asumate în cadrul a două acorduri de finanţare externă în valoare totală de 240 miliarde euro.

Declinul de 18,4% este cel mai grav înregistrat într-o economie dezvoltată în ultimii 30 de ani. Economia SUA s-a contractat cu 27% în perioada 1929-1933, potrivit Biroului de Analiză Economică de la Washington.

„Austeritatea a distrus veniturile din taxe, împiedicând chiar realizarea efectului scontat (scăderea deficitului bugetar – n.r.). Însă austeritatea nu mai poate fi evitată, deoarece nu se mai pot împrumuta, iar deficitele trebuie finanţate”, comentează pentru Bloomberg analistul Charles Dumas, preşedintele Lombard Street Research, companie de consultanţă cu sediul la Londra.

Grecia încearcă să obţină următoarea tranşă, de 31 miliarde euro, din programul de finanţare externă de 130 miliarde euro convenit cu UE, FMI şi BCE în prelungirea unui alt acord, de 11 miliarde euro, derulat în ultimii doi ani.

Scăderea salariilor şi pensiilor a alimentat tensiuni sociale în Atena şi alte mari oraşe elene, care au propulsat politicieni cu doctrine „anti-străini”, notează Bloomberg, făcând referire la partidul de extremă dreapta Zori de Aur. Formaţiunea neonazistă a câştigat în această vară 18 locuri în Parlamentul de 300 de membri, fiind susţinut de aproximativ 14% din voturile electoratului.

„Partidul intră astfel în rivalitate cu Siriza, principala forţă de opoziţie, cu o doctrină inspirată din marxism, duelul amintind de lupta dintre nazişti şi comunişti în timpul Republicii de la Weimar (din Germania anilor ’20)”, notează Bloomberg.

„Experienţa anilor ’30 ne spune că trebuie să stimulezi creşterea economică. Ascensiunea extremei drepte în Grecia nu este ceva efemer, care va dispărea odată cu sfârşitul crizei. Şi este foarte periculos dacă această ascensiune va deteriora relaţiile Greciei cu vecini ca Turcia sau Macedonia”, spune Vassilis Monastiriotis, profesor de economie politică la London School of Economics.

Economia germană s-a contractat cu aproximativ 34% din 1929 până în 1933, anul când Adolf Hitler a devenit cancelar, potrivit datelor Biroului Federal de Statistică de la Wiesbaden. Producţia economică a revenit abia în 1937 la niveul din 1929.

Problemele nu sunt însă izolate în Grecia. În Spania, unde şomajul a urcat la 25%, Catalonia îşi cere independenţa, în timp ce sondajele din Italia îi atribuie un procent de 18% partidului euroscepticilor care promovează măsuri populiste, condus de un fost comediant.

Revenind în Grecia, evoluţia economiei demonstrează tot mai clar că austeritatea nu generează creştere. Odată cu refuzul Italiei şi Spaniei de a se supune la „tăieri”, liderii din zona euro au început să dea înapoi şi să-şi nuanţeze insistenţele pentru austeritate sporită.

Grecia a intrat în zona euro în 2001, când Produsul Intern Brut la preţuri constante era de aproximativ 165 miliarde euro, potrivit datelor FMI. Guvernul elen se putea împruimuta atunci pe 10 ani la un randament mediu de aproximativ 5%. PIB-ul a atins în 2007 un maxim istoric de 209,7 miliarde euro. În acest an, economia elenă se va restrânge la 171,2 miliarde euro, aproape de nivelul din 2002, estimează FMI. Datoria publică va urca la 182% din PIB anul viitor, de la 171% din PIB în 2012. Şomajul va ajunge la 24%, dublu faţă de media anilor dinaintea crizei, iar noile tăieri de 13,5 miliarde euro asumate de Atena pentru 2013 şi 2014 ar putea adânci problemele, mai ales că acordul de finanţare prevede şi creşterea vârstei minime de pensionare de la 65 de ani la 67 de ani.