CF: Guvernul supraestimează banii de la UE şi încalcă din nou legea prin majorarea cheltuielilor

„Consiliul Fiscal îşi manifestă rezerva faţă de nivelul estimat al categoriei «sume primite de la UE în contul plăţilor efectuate», care apare drept semnificativ supraevaluat, având în vedere că performanţa mai bună în ceea ce priveşte absorbţia de fonduri structurale şi de coeziune din primul semestru al anului curent faţă de aceeaşi perioadă a anului 2011 este improbabil a fi repetată şi în a doua jumătate a lui 2012, în contextul blocării de către Comisia Europeană a plăţilor pentru mai multe programe operaţionale”, se arată în opinia Consiliului Fiscal privind a doua rectificare bugetară, transmisă MEDIAFAX.

Comparativ cu parametrii aprobaţi în prima rectificare bugetară, proiectul privind a doua rectificare prevede o majorare a veniturilor şi cheltuielilor bugetului general consolidat cu 1,95 miliarde lei, menţinându-se astfel nemodificată ţinta de deficit bugetar la 13,60 miliarde lei, respectiv 2,25% din PIB (evaluat la 607,3 miliarde lei). Din aceste diferenţe, 450 de milioane de lei sunt explicate de influenţa unei noi scheme de tip swap de stingere în lanţ a obligaţiilor restante faţă de buget (cu impact identic la nivelul veniturilor şi cheltuielilor totale).

„În pofida faptului că ţinta de deficit rămâne nemodificată, rectificarea curentă operează o majorare suplimentară faţă de nivelul din prima rectificare al cheltuielilor totale ale bugetului general consolidat, excluzând asistenţa financiară din partea Uniunii Europene şi a altor donatori (cu 1,95 miliarde lei), ceea ce implică o nouă derogare de la prevederile art. 16 al LRF. În acest context, Consiliul Fiscal îşi manifestă îngrijorarea în legătură cu recursul persistent la instituţia derogării de la regulile statuate de LRF, acest lucru afectând negativ credibilitatea acestora”, se mai spune în opinia Consiliului Fiscal.

Dincolo de impactul schemei de compensare, revizuirea ascendentă a veniturilor bugetare este de 1,5 miliarde lei şi se datorează primei tranşe (0,91 miliarde lei) din sumele aferente contravalorii închirierii benzilor de frecvenţă de către operatorii de telefonie mobilă, căreia i se adaugă un impact pozitiv net la nivelul celorlalte categorii de venituri de 0,59 miliarde lei. Această ultimă sumă reflectă încasări suplimentare având drept surse veniturile nefiscale (+0,9 miliarde lei, provenit în principal din revizuirea ascendentă cu 0,69 miliarde de lei a estimării privind vărsămintele din profitul BNR), taxa clawback (+0,36 miliarde lei) şi accize (+0,21 miliarde lei), care compensează reduceri ale estimărilor privind încasările din TVA (-0,69 miliarde lei), impozitul pe venit si salarii (-0,39 miliarde de lei) şi venituri de capital (-0,1 miliarde lei).

Estimările aferente veniturilor din fonduri europene nerambursabile post-aderare rămân nemodificate faţă de nivelul actualizat din prima rectificare. Comparativ cu bugetul iniţial, după ajustarea cu impactul schemelor de compensare în lanţ a arieratelor bugetare, veniturile totale sunt mai mari cu 1,42 miliarde lei.

Consiliul Fiscal apreciază proiecţiile de venituri bugetare ca fiind în general realiste, având în vedere evoluţia acestora din perspectiva parametrilor macroeconomici şi a datelor disponibile privind execuţia bugetară, în condiţiile în care influenţa deteriorării perspectivelor de creştere economică pentru anul în curs (al căror impact se regăseşte în revizuirea descendentă a estimărilor de încasări din TVA şi impozitul pe venit) este mai mult decât compensată de impactul veniturilor excepţionale din închirierea benzilor de frecvenţă şi al veniturilor nefiscale.

Ajustate pentru impactul schemei de stingere în lanţ a obligaţiilor restante faţă de buget mai sus menţionate (+0,45 miliarde lei, din care 0,25 miliarde pe bunuri şi servicii şi 0,2 miliarde pe cheltuieli de capital), cheltuielile totale sunt mai mari decât cele din prima rectificare cu 1,5 miliarde lei. Majorarea este datorată în principal revizuirii ascendente semnificative a cheltuielilor aferente programelor finanţate din fonduri europene post-aderare (+2,27 miliarde lei), căreia i se adaugă un plus de cheltuieli la nivelul categoriei bunuri şi servicii (+0,4 miliarde lei), justificat în principal de utilizarea încasărilor suplimentare din taxa clawback în sistemul public de sănătate; aceste majorări de cheltuieli sunt compensate parţial de reducerea cu 0,83 miliarde lei a cheltuielilor de capital şi cu 0,25 miliarde lei a categoriei alte transferuri.

Nivelul bugetat al cheltuielilor pentru investiţii, ce cuprind cheltuieli de capital din surse proprii, cheltuielile aferente proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile post-aderare, cheltuielile aferente programelor cu finanţare rambursabilă şi alte transferuri de natura investiţiilor, este readus prin cea de-a doua rectificare bugetara în apropierea valorii din bugetul iniţial (ajustând pentru impactul iteraţiilor succesive ale schemelor de compensare în lanţ a arieratelor faţă de buget, nivelul este totuşi mai mic cu 723.5 milioane lei). Prima rectificare bugetară operase o reducere cu 1,29 miliarde lei (1,74 miliarde lei dacă cifrele sunt ajustate cu impactul schemelor de compensare în lanţ), în condiţiile în care nivelul estimat al cheltuielilor din fonduri europene post-aderare fusese revizuit descendent cu 1,86 miliarde lei.

Nivelul curent al cheltuielilor de natura investiţiilor implică astfel alocari din fonduri proprii (cheltuieli de investiţii totale minus venituri sub forma sumelor primite de la UE în contul plăţilor efectuate) semnificativ mai ridicate decât în bugetul iniţial. Având în vedere evoluţiile recente în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor structurale şi de coeziune, în opinia Consiliului Fiscal apare drept esenţială încadrarea strictă a alocărilor din fonduri proprii pentru proiecte deinvestiţii în limitele bugetate, în speţă evitarea unor cheltuieli suplimentare din resurse proprii care să substituie fluxuri sub aşteptări din fonduri europene post-aderare, ceea ce ar pune în pericol ţinta de deficit bugetar pentru anul în curs.

În ceea ce priveşte arieratele, după ce anul 2011 a consemnat reducerea acestora şi încadrarea în ţintele agreate cu FMI pentru prima data de la declansarea crizei, obligaţiile restante ale bugetului general consolidat au reinceput sa creasca în 2012 (în special în lunile martie si iunie 2012), atingând în luna august un nou maxim în special ca urmare a majorării semnificative a arieratelor la nivelul autorităţilor locale (vezi tabelul din anexa 2).

Totuşi, faţă de lunile martie si iunie 2012 (perioada alegerilor locale), luni caracterizate de un avans puternic al obligaţilor restante ale bugetului general consolidat, acestea par a se fi stabilizat în lunile iulie – august; în plus, autorităţile au adoptat recent o serie de măsuri (în special OG nr.47/01.09.2012) care ar trebui să contribuie la reducerea, începând cu lunile septembrie-octombrie, a stocului de arierate. În acest context, Consiliul Fiscal apreciază decizia Ministerului de Finanţe de a majora prin cea de a doua rectificare bugetară sumele defalcate din taxa pe valoare adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2012 cu suma de 874,4 mil. lei, din care suma de de 450 mil. lei se alocă în scopul plăţii arieratelor bugetelor locale. Aceste sume se adaugă celor 500 mil. lei, alocate cu acelaşi scop la prima rectificare.

Problema arieratelor la bugetele locale apare ca o problemă recurentă, ce reflectă o lipsă de disciplină financiară şi deficienţe în aplicarea legii finanţelor publice locale (Legea 273/2006 cu modificările şi completările ulterioare). În acest context şi considerând riscurile la adresa atingerii ţintei de deficit potrivit metodologiei ESA95 atât pentru acest an cât şi pentru anul viitor, Consiliul fiscal subliniază necesitatea aplicării cu stricteţe a prevederilor legii finanţelor publice locale nr. 273/2006 cu modificările şi completările ulterioare.

Consiliul Fiscal este o autoritate independentă înfiinţată în baza Legii responsabilităţii fiscal-bugetare, care îşi propune să sprijine activitatea Guvernului şi a Parlamentului în cadrul procesului de elaborare şi derulare a politicilor fiscal-bugetare şi să promoveze transparenţa şi sustenabilitatea finanţelor publice.