Capital: Proiectele născute din „cenuşa” pieţei imobiliare: Cine a riscat un pariu de 1,5 mld. € în România. În ultimii patru ani de criză au fost începute 21 de proiecte imobiliare de proporţii în care s-a investit până acum circa un miliard de euro şi care ar urma să mai atragă până la finalizare peste 1,5 mld. euro. Valoarea investiţiilor acumulate în timpul crizei nu este impresionantă dacă ne raportăm la perioada dinaintea prăbuşirii pieţei locale. Numai în primul semestru din 2008, când piaţa imobiliară românească a început să o ia la vale, s-au cumpărat zece clădiri în valoare de 977 mil. euro, iar dezvoltatorii se grăbeau să finalizeze cât mai rapid proiectele începute. Chiar dacă lucrările s-au derulat cu greutate, din cauza întârzierilor repetate, dezvoltările crizei reprezintă o nouă generaţie de proiecte. Componenta speculativă a dispărut aproape în totalitate, iar băncile nu mai acoperă aproape integral investiţiile, ca în trecut.
ZF: Băncile au vândut 1.000 de ipotecare în lei în şapte luni. Din februarie 2012, de când creditele ipotecare în lei au început să urce, bancherii au reuşit să găsească circa o mie de clienţi pe care i-au convins că merită să plătească o dobândă mai mare pentru un împrumut în moneda naţională decât să se expună la creşteri ale ratelor din cauza deprecierii leului faţă de euro.Soldul creditelor imobiliare în lei a urcat astfel cu peste 200 de milioane de lei timp de şapte luni consecutive, în intervalul februarie-septembrie, şi a ajuns la un vârf de peste 1,7 miliarde de lei (echivalentul a 380 mil. euro) la sfârşitul lunii trecute, potrivit datelor BNR.
„Avem o dificultate reală de a vinde credite ipotecare în lei pentru că avem resurse în lei pe termen scurt.
Romania Libera: FMI ne arată prăpastia. Cât de aproape suntem? O posibilă degradare anul viitor a economiilor din vestul Europei ne-ar arunca într-o recesiune severă, întâlnită doar în 2009, potrivit ultimului raport al FMI dedicat României. Leul ar cădea cu până la 20%, iar PIB ar scădea cu 5%. Sfatul FMI este să vindem ”perlele ale coroanei” precum Romgaz, Nuclearelectrica, Transgaz, active din care un cumpărător ar obţine profituri imediate. Companii precum Termoelectrica, în care investitorii ar trebui să bage mulţi bani pentru a obţine în final un profit, pot rămâne la stat. FMI ne recomandă o creştere a taxelor, inclusiv a TVA, ce ar asigura o mai bună finanţare a sectorului sănătăţii
Adevarul: De ce tot întârzie trenurile în România. Şase cauze ale unei risipe de sute de milioane de euro. An de an, în infrastructura feroviară se investesc sute de milioane de euro, dar trenurile vin cu întârzieri din ce în ce mai mari. Cu toate acestea, nimeni nu le spune călătorilor care sunt cauzele reale ale întârzierilor. De zeci de ani, românii aşteaptă, în gări, trenuri care vin cu întârzieri ce nu de puţine ori sunt de ordinul orelor. Primesc mereu aceeaşi explicaţie: infrastructura învechită. O infrastructură care an de an înghite sute de milioane de euro pentru lucrări de modernizare. Nimeni nu le spune călătorilor care sunt şi celelalte motive, ascunse, pentru întârzierile trenurilor. „Adevărul” face azi o radiografie a acestui colos – CFR, care odată era considerat „a doua armată a ţării”, şi arată principalele motive pentru care a devenit una dintre instituţiile cele mai lipsite de credibilitate.
Agrointel: Nemții cultivă pământul lăsat pârloagă de români. Doi tineri din Hanovra se îmbogățesc la Fălticeni. Și-au frecat palmele când au văzut cât de ieftin este pământul agricol din România. Au luat în arendă 1.000 ha în Suceava și de patru ani fac agricultură performantă. Michael și Bertram au doar 31 de ani, au studii agronomice, iar în Germania n-ar fi avut nicio șansă să devină atât de ușor fermieri de succes. Doi tineri din Germania, Michael Liebscher şi Bertram Vogt, ambii în vârstă de 31 de ani, demonstrează de aproape patru ani că se poate scoate profituri deloc de neglijat din agricultură şi tocmai pe mai multe terenuri din zona municipiului Fălticeni (judeţul Suceava), terenuri lăsate pârloagă de localnici.