Jurnalistul Kostas Vaxevanis a publicat circa 2.059 de nume de pe o listă transmisă autorităţilor elene în 2010 de Christine Lagarde, pe atunci ministru de Finanţe al Franţei.
Ministrul grec de Finanţe din 2010, George Papaconstantinou, căruia i-a fost trimisă CD-ul, a afirmat miercuri în Parlament că nu ştie ce s-a întâmplat cu versiunea originală a „listei Lagarde”.
Actualul Ministrul de Finanţe, Iannis Stournaras, a declarat tot miercuri că a cerut autorităţilor franceze să-i furnizeze o nouă copie a unui CD cu o listă de 2.000 de greci bogaţi cu conturi în Elveţia, după ce s-a descoperit că precedentul CD, primit în 2010, lipseşte.
Datele se refereau la clienţii eleni ai filialei HSBC din Geneva şi provenea din documente dezvăluite de un angajat al instituţiei financiare din Elveţia.
Reţelele de socializare din Grecia erau pline duminică dimineaţă de comentarii după anunţul poliţiei că „la ordinul procuraturii a fost deschisă o anchetă pentru găsirea şi arestarea responsabilului de publicarea listei în revista Hot Doc”.
„În loc să aresteze hoţii şi miniştrii care încalcă legea, vor să aresteze adevărul”, a comentat Kostas Vaxevanis sâmbătă seara, pe contul său de pe Twitter.
Noul guvern grec rezultat în urma alegerilor din luna iunie a exclus folosirea unor documente obţinute ilegal împotriva evazioniştilor fiscali, dar ulterior şi-a nuanţat poziţia, confruntat cu nemulţumirile tot mai mari ale populaţiei faţă de măsurile de austeritate, autorităţile fiind acuzate că îi protejează pe cei bogaţi.
Fostul şef al Diviziei de Delicte Financiare şi Economice, Iiannis Diotis, a fost înlocuit din funcţie în luna august, după ce a cerut să fie accesate conturile bancare deţinute de doi foşti miniştri, doi foşti parlamentari şi cinci actuali membri ai parlamentului, toţi suspectaţi de spălare de bani.
Totuşi, folosind informaţii obţinute în acelaşi mod precum cele transmise de Franţa, autorităţile din Spania au reuşit să strângă taxe neplătite de 6 miliarde de euro de la evazionişti, iar cele din Italia 570 milioane de euro, potrivit Athens News.
Mai mulţi oficiali eleni au declarat că este inutilă cererea unei noi copii, întrucât toate instituţiile elene care au primit datele din Franţa au păstrat probabil copii.
Grecia se îndreaptă către al şaselea an de recesiune, în contextul măsurilor dure de austeritate adoptate de guvern pentru a primi ajutor financiar extern. Evziunea fiscală, extrem de răspândită, a fost identificată repetat ca posibilă sursă de venit pentru bugetul statului, însă autorităţile elene nu au reuşit să încaseze sumele vizate.