APMGR: Introducerea medicamentelor noi pe lista de compensate „omoară” industria locală de generice

„Genericele reprezintă, în volum, două treimi din tratamentele utilizate în prezent de pacienţii din România, în timp ce cheltuielile corespunzătoare acestor tratamente reprezintă sub 30% din valoarea totală anuală a medicamentelor compensate şi gratuite. Introducerea de tratamente noi pe lista de medicamente compensate este o măsură salutară, în măsura în care guvernul poate asigura suplimentarea bugetului sănătăţii, altfel formula actuală a taxei clawback va arunca povara acestei măsuri pe producătorii de medicamente generice. Nu vom face decât sa omorâm industria locală de medicamente generice, cu efecte deosebit de grave asupra economiei româneşti şi catastrofale pentru pacienţi, care nu vor mai beneficia de medicamente cu preturi accesibile”, a afirmat preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), Dragoş Damian.

Companiile membre ale APMGR fac din nou un apel către premierul Victor Ponta, în dubla sa calitate de şef al guvernului şi ministru interimar al Sănătăţii, de a accepta o discuţie în care să fie identificate soluţii pentru aceste probleme.

În opinia APMGR, taxa clawback, împreună cu eliminarea medicamentelor cu preţuri sub 10 lei din lista de compensate şi introducerea de tratamente noi fără o metodologie transparentă şi obiectivă, fără suplimentarea bugetului, vor distruge producătorii de medicamente generice, majoritatea acestora având facilităţi de producţie în România. Sute de medicamente cu preţ accesibil, utilizate de 70% din pacienţii români, riscă să dispară de pe piaţă, avertizează APMGR.

Companiile producătoare de medicamente generice, în majoritatea lor, au achitat sumele istorice aferente taxei clawback stabilită în baza OUG nr. 104/2009, amendată prin OUG nr. 17/2012. Sumele achitate totalizează aproximativ 75 milioane lei, conform datelor APMGR.

„În ciuda reglementărilor legale care rămân ambigue, am decis să plătim aceste sume. Această decizie reconfirmă angajamentul companiilor membre APMGR faţă de pacienţi, de sistemul sanitar şi, nu în ultimul rând, faţă de economia României”, spune Dragoş Damian.

Potrivit APMGR, din cauza plăţii taxei clawback şi a termenelor de rambursare de aproape un an, producătorii de medicamente generice ajung sa acopere jumătate din deficitul public al consumului de medicamente compensate, deşi valoarea vânzărilor de medicamente generice reprezintă doar 30% din totalul vânzărilor de medicamente în România.

„Din păcate, toate eforturile noastre de a dialoga cu guvernul pe aceste teme au fost ignorate. Mai mult decât atât, noua formulă după care se calculeaza taxa clawback, împreună cu introducerea de molecule noi pe lista medicamentelor compensate, vor avea efecte catastrofale asupra producătorilor de medicamente generice, care vor plăti pentru un consum de care nu sunt responsabili”, a mai spus Damian.

Ministerul Sănătăţii a început evaluarea a 150 de molecule de medicamente inovative neieşite de sub patent, pentru introducerea lor pe lista de compensate, 84 dintre acestea fiind produse noi, iar restul, deja existente, dar care ar putea fi utilizate pentru un spectru de boli mai larg.

Anunţul a fost făcut, în 2 noiembrie, de către secretarul de stat Alexandru Rafila, la întâlnirea pe care a avut-o vineri la sediul Ministerului Sănătăţii (MS) cu reprezentanţi ai producătorilor de medicamente.

„Dorim introducerea pe lista de compensate a unor medicamente noi, inovative, printr-o procedură rapidă, întrucât în ultimii cinci ani nu a intrat pe listă nicun produs nou. În acest moment, evaluăm aceste medicamente şi posibilitatea ca acestea să intre pe lista de compensate la o anumită valoare. Principiul de la care pleacă această evaluare a medicamentelor este cel prin care ele sunt introduse pe listele de medicamente compensate şi gratuite în măsura în care se demonstrează că au o eficacitate mai mare decât actualele produse şi că sunt cel puţin la fel de sigure ca produsele care sunt administrate. Ce ne dorim noi este să dăm acces unui număr cât mai mare de pacienţi la aceste medicamente”, a declarat secretarul de stat.

Rafila a mai spus că ideea acestui demers este de a introduce un criteriu economic care nu este obligatoriu pentru firmele farmaceutice, astfel încât cei care au posibilitatea să facă o reducere a preţului cu care aceste medicamente vor fi vândute către statul român.

Prezent la întâlnire, Sorin Popescu, reprezentant al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), a spus că salută intenţia MS de a accepta dialogul privind criteriile pentru introducerea pe lista de compensate a 84 de molecule noi, aprobate de minister de mai mult timp, dar care nu au fost introduse pe liste. „Este nevoie ca, şi în România, să fie introduse medicamente noi, inovative, cât mai curând, iar procedurile privind acceptarea acestora să fie realizată cât mai rapid”, a mai spus Popescu, precizând că Fondul naţional unic de asigurări de sănătate asigură doar 60% compensare, faţă de 80% în ţările europene.

În România, sunt compensate medicamente de 6,415 milioane lei, ceea ce reprezintă 60% din totalul celor eliberate pe bază de prescripţie, iar dacă lista ar fi actualizată cu tratamentele noi care sunt în aşteptare de mai bine de cinci ani, cheltuielile ar creşte cu 1,5%, potrivit unui studiu Cegedim dat publicităţii la sfârşitul lunii octombrie.

Conform studiului, statul român trebuie să aloce 94,3 milioane de lei pentru introducerea pe listă a celor 140 de molecule noi, care sunt în aşteptare încă din 2007, pentru bugetul Sănătăţii creşterea costurilor pentru medicamentele compensate reprezentând doar 1,5 la sută.

La începutul lunii octombrie, un sondaj IMAS Marketing şi Sondaje a arătat că aproape toţi românii cred că, pentru bolile grave, ar trebui să poată fi trataţi cu medicamente noi, de ultimă generaţie, iar mai mult de jumătate dintre ei ar fi de acord să plătească integral tratamentele ieftine şi să le fie compensate cele scumpe.

În 24 septembrie, ministrul de atunci al Sănătăţii, Vasile Cepoi, a anunţat că medicamentele neesenţiale, ieftine, cu valoare până în 10 lei, cum ar fi expectorantele, vor fi eliminate din noua listă de compensate, deoarece pot fi susţinute de asigurat, dar costă fondul de sănătate aproape 20 milioane de euro anual.