ARB: Ancheta DIICOT vizează 0,28% din numărul de unităţi bancare

„Referitor la acuzaţiile nefondate privind «virusarea sistemului bancar în proporţie de 80%», menţionăm că orice raportare la indicatorii sistemului bancar prezintă un impact de 0,28% după numărul de sucursale din totalul de 5.688 unităţi bancare, la finele lunii iunie 2012, şi de 0,043% după ponderea creditelor potenţial afectate din total credit neguvernamental, care se cifra, în luna septembrie 2012, la 51 miliarde de euro (valoarea totală a prejudiciului potenţial cauzat este estimată la suma de 22 milioane de euro, potrivit DIICOT)”, arată ARB, într-un comunicat.

Asociaţia apreciază că indiciile făcute publice până prezent „conduc mai degrabă la predominanţa unui fenomen exterior sistemului bancar”, astfel că formulări precum „caracatiţa bancară” sunt „forţate şi extrem de periculoase”.

Săptămâna trecută guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că faptele anchetate de DIICOT vizează cel mult 0,08% din sistemul bancar, în niciun caz 80% cum s-a vehiculat în media, iar din informaţiile disponibile rezultă că este vorba de un grup infracţional din afara sistemului, şi nu de o „caracatiţă a bancherilor”.

„Cum să fie vorba de 80%? Probabil 0,08%. Numai primele trei bănci au peste 2.000 de unităţi bancare. Se vorbeşte de 16 unităţi bancare, nu au cum să reprezinte atât. (…) Nu e vorba de o caracatiţă a bancherilor, mai degrabă este un grup infracţional din afara băncilor”, a spus atunci guvernatorul băncii centrale.

Asociaţia Băncilor şi-a exprimat şi îngrijorarea privind modul în care a fost prezentată opiniei publice evoluţia anchetei DIICOT.

„Au fost făcute afirmaţii surprinzătoare cu caracter de certitudine la adresa unor reprezentanţi ai comunităţii bancare, în absenţa deciziei instanţei. Facem apel la tratarea subiectului cu menţionarea aspectului referitor la prezumţia de nevinovăţie”, arată ARB.

ARB arată, de asemenea, că semnalele de depistare a potenţialelor fraude au fost lansate din interiorul comunităţii bancare.

„O companie obţine un credit bancar pe baza unui dosar de credit complex care cuprinde documente referitoare la situaţia legală şi financiară a firmei respective, afacerile derulate de aceasta, proiectul care va fi finanţat şi contractele comerciale. Analizele de credit au la bază aceste documente emise sau confirmate de companie, de instituţii şi persoane autorizate. Băncile depun toate diligenţele, potrivit normelor şi regulamentelor în vigoare, să reconfirme autenticitatea şi veridicitatea documentelor şi informaţiilor respective. În cazul în care aceste documente sunt false ori falsificate sau conţin informaţii şi afirmaţii false, răspunderea revine instituţiilor şi persoanelor care le-au emis, le-au confirmat ori le-au falsificat”, potrivit asociaţiei.

ARB cere „discernământ şi responsabilitate” şi „o abordare echilibrată şi documentată a cazului”.

În acest dosar procurorii au cerut arestarea preventivă a 33 de persoane, iar judecătorii au emis 17 mandate de încarcerare, printre cei ajunşi în detenţie numărându-se liderul grupării infracţionale, Daniel Ruse, Stan Mihai, fratele acestuia, Toma Mihai, şi fostul general DIE Dragoş Diaconescu.

În acelaşi caz sunt cercetaţi în stare de libertate vicepreşedintele Băncii Române de Dezvoltare (BRD) Alexandru Claudiu Cercel-Duca şi directorul suspendat al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, Aurel Şaramet.

„Având în vedere numărul actelor materiale duse la bun sfârşit sau executate parţial, cercul relaţional menţionat, prejudiciul creat, cât şi faptul că prin activitatea infracţională grupul a cuprins peste 80% din sistemul bancar românesc şi o parte importantă a instituţiilor statului, grupul Mihai Stan – Daniel Ruse îşi câştigă prin amploarea sa un loc aparte în cazuistica penală”, notează procurorii DIICOT în documentul prin care cer arestarea celor 33 de persoane.

Potrivit DIICOT, în perioada 2010-2012 membrii grupului infracţional organizat au realizat beneficii financiare substanţiale prin fraude bancare, respectiv obţinerea sau încercarea de a obţine un număr de 40 de credite de la 16 unităţi bancare de pe teritoriul României, prin utilizarea unor documente falsificate.