Dumitru, Raiffeisen: E nevoie de 20-30 de ani pentru aderarea „reală” la euro

„Cred că în momentul de faţă a devenit aproape imposibil tehnic şi practic să mai aderăm la zona euro în 2015. Ar fi trebuit să fim deja în mecanismul ratelor de schimb, lucru care nu s-a întâmplat”, a afirmat Dumitru după o conferinţă la BNR.

El a arătat că, din perspectiva convegenţei nominale, probabil că în câţiva ani România ar putea fi pregătită dacă implementează o agendă de reforme foarte serioasă.

„Din perspectiva convergenţei reale probabil că ne trebuie mult timp şi discutăm de 20 – 30 de ani, ca să putem fi pregătiţi pe deplin, dar nicio ţară nu a fost pregătită pe deplin atunci când a aderat la zona euro şi în final trebuie făcut un compromis între cei doi factori, nevoia de convergenţă reală şi menţinerea unui catalizator pentru a putea implementa reformele structurale necesare în economie”, a spus Dumitru.

La rândul său, preşedintele Consiliului de Administraţie al Bancpost, Mihai Bogza, apreciază că impactul neaderării la zona euro în anii următori ar însemna menţinerea unei economii mai puţin disciplinate decât ar trebui să fie.

„Ca şi aderarea la Uniunea Europeană, aderarea la euro este văzută ca un test care forţează o anumită economie să se disciplineze, să-şi ia măsuri pentru a elimina dezechilibrele economice şi în final să aibă o performanţă economică mai bună. Poate că momentul nu era potrivit să aderăm la euro în 2015 şi din cauza incertitudinilor care planează asupra zonei euro, dar pentru România a avea un ţel economic major, o constantă economică capabilă care să mobilizeze toate forţele politice în acelaşi fel, indiferent de culoarea lor, ar fi constituit un stimulent”, a spus Bogza.

România ar putea adopta euro, din punct de vedere tehnic, la cinci-şase ani de la începerea discuţiilor despre aderarea la zona euro, a declarat marţi Mişu Negriţoiu, chairman al ING Bank România.

„Sunt două niveluri pentru adoptarea euro. Unul tehnic şi unul politic. Cel mai bun moment este când eşti gata, este răspunsul politic. Tehnic, dacă ai în vedere şi mecanismul ERM, dacă ai în vedere şi negocierile cu partenerii europeni, deschiderea acestor discuţii, care nu a avut loc, probabil va lua cinci-şase ani adoptarea euro din momentul în care începe să se discute despre asta. Noi nu am început să discutăm despre asta”, a afirmat Negriţoiu, după conferinţa la BNR.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat recent pentru New York Times că trecerea la moneda euro în anul 2015 nu intră acum în discuţie, dar încercarea de a respecta criteriile de aderare, inclusiv menţinerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB, este un bun exerciţiu de disciplină economică.

Întrebat dacă este de acord cu Isărescu, premierul Victor Ponta a declarat, luni, că România trebuie să meargă pe drumul Poloniei, fiind în favoarea unei Europe închegate, fără a considera 2015 „bătut în cuie”.

Polonia a decis să amâne intrarea în zona euro, programată pentru anul 2012, oficialii de la Varşovia considerând că acum nu poate fi exclus în totalitate riscul dispariţiei uniunii monetare.

România are o ţintă indicativă de adoptare a monedei euro în anul 2015, însă calendarul va fi pus în discuţie după alegerile parlamentare din această iarnă, potrivit declaraţiilor anterioare ale oficialilor români.

Economistul şef al BNR, Valentin Lazea, a declarat recent pentru ZF că aderarea la euro în 2015 este dificilă pentru România, iar noul guvern format după alegerile parlamentare din decembrie urmează să decidă dacă va fi menţinut sau nu calendarul de adoptare a monedei unice europene.

Lazea a mai afirmat atunci că, din punct de vedere tehnic, aderarea la euro în anul 2015 nu este posibilă deoarece România ar trebui să intre în mecanismul ratelor de schimb ERM-2 chiar de la începutul anului 2013.

Având în vedere că discuţia ar urma să fie purtată după alegerile din această iarnă, nu ar fi timp suficient ca România să intre în mecanismul ratelor de schimb de la 1 ianuarie 2013, ceea ce înseamnă că pentru perioada minimă de 2 ani necesară în cadrul ERM ar fi nevoie de o derogare de la Banca Centrală Europeană pentru a adera la jumătatea anului 2015, ceea ce este puţin probabil, a explicat economistul şef al BNR.

Alţi analişti, printre care şi Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, consideră că ţinta de aderare în 2015 nu mai este fezabilă, dar, chiar dacă se va discuta după alegeri, se menţine până atunci ca obiectiv.

Înainte de a intra în zona euro, o ţară trebuie să respecte criteriile economice incluse în Tratatul de la Maastricht (deficitul bugetar nu poate depăşi 3% din PIB, datoria publică trebuie limitată sub 60% din PIB, iar inflaţia să nu depăşească cu 1,5% media celor mai performante ţări din zona euro) şi să se afle timp de doi ani în mecanismul ratelor de schimb ERM-2, perioadă în care moneda naţională să fluctueze într-un interval de plus-minus 15% faţă de euro.