CE estimează o creştere economică de 0,8% pentru România în acest an şi de 2,2% pentru 2013

Pentru anul 2014, CE se aşteaptă la o creştere a PIB de 2,7%, potrivit prognozei economice de toamnă 2012-2014.

Comisia estima în raportul din primăvară privind perspectivele economice un avans de 1,4% pentru România în acest an şi de 2,9% în 2013. Declaraţia comună a reprezentanţilor CE, FMI şi Băncii Mondiale după misiunea din această vară la Bucureşti, pentru evaluarea acordului de finanţare a României, a luat în calcul o creştere de aproximativ 1% a PIB în acest an, urmată de 2,5% anul următor.

„Creşterea economică pentru 2012 este estimată a fi relativ redusă, la circa 0,8%, cererea internă fiind principalul motor de creştere. Seceta severă din timpul verii, declinul încrederii consumatorilor şi dificultăţile în accesarea de fonduri UE indică o perspectivă negativă. Activitatea economică slabă este aşteptată să afecteze crerea de import, menţinând deficitul de cont curent stabil. Principalele riscuri pentru 2012 sunt continuarea incertitudinilor politice interne, care ar putea crşte costuriled e finanţare şi limita investiţiile, şi un impact peste aşteptări al secetei asupra agriculturii”, se arată în raport.

Fondul Monetar Internaţional estimează pentru România creştere economică de 0,9% pentru acest an şi de 2,5% pentru anul următor. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare este mai pesimistă, cu o prognoză de 0,5% pentru acest an şi 1,9% pentru 2013.

Chiar dacă economia României va înregistra anul următor un avans de 2,2%, investiţiile vor consemna o încetinire faţă de acest an, se arată în raportul CE, din cauza problemelor din restul UE şi a incertitudinilor interne.

Creditarea va creşte modest, întrucât băncile continuă procesul de dezintermediere după o lungă perioadă de deteriorare a calităţii activelor.

Avansul consumului în sectorul privat se va accelera anul următor, consideră Comisia, însă va fi limitat de nevoia gospodăriilor de a-şi reface situaţia financiară, precum şi de standardele stricte pentru credite de consum.

În 2013, spre deosebire de intervalul 2010-2012, consumul generat de stat este aşteptat să asigure o contribuţie pozitivă limitată la avansul PIB, ca urmare a majorărilor salariilor angajaţilor publici.

Deficitul de cont curent este estimat să urce uşor anul următor, la 4,2%.

Deficitul bugetar va coborî de la 5,5% anul trecut la 2,8% în acest an şi la 2,4% anul următor. Pentru 2014, CE estimează un deficit bugetar de 2%.

Comisia notează că pentru 2013 şi 2014 persistă riscuri în privinţa planurilor de reducere a deficitului bugetar. Estimările CE se bazează pe presupunerea că România va menţine actualele politici, se arată în raport.

Principalele riscuri pentru buget în orizontul de timp analizat sunt posibile corecţii financiare legate de accesarea fondurilor europene sau finanţarea de la bugetul de stat a unor proiecte prioritare, acumularea de noi arierate, mai ales la nivel local, precum şi lipsa de progrese în restructurarea companiilor de stat, situaţie care ar pune noi presiuni pe buget în anii următori.

După ce va creşte la 34,8% din PIB în 2013, de la 34,6% anul acesta, datoria publică a României ca pondere în PIB ar urma să se stabilizeze în 2014.

Inflaţia, accelerată în acest an de preţurile la alimente şi de efectele deprecierii leului, va continua să urce şi anul viitor, anticipează CE.

Executivul UE prevede o inflaţie anuală medie de 3,5% pentru acest an, care ar urma să crească în 2013 la 4,9% în principal din cauza preţurilor la alimente şi liberalizării preţurilor din energie. În anul 2014, preţurile de consum ar trebui să-şi tempereze aprecierea, cu o creştere mai modestă, de 3,3%, însă inflaţia va continua să fie alimentată de dereglementarea preţurilor la electricitate şi gaze naturale.

Având în vedere contextul economic dificil, presiunile exercitate asupra inflaţiei de evoluţia salariilor vor rămâne cel mai probabil reduse. Totuşi, creşterile salariale din sectorul public s-ar putea vedea parţial şi în cazul sectorului privat. De asemenea, o revenire economică sub estimări ar avea efecte dezinflaţioniste, notează CE.

Condiţiile dificile de pe piaţa muncii vor persista în contextul economic dificil, ritmul de creare de noi locuri de muncă urmând să înregistreze o revenire modestă în următorii doi ani, nu suficient de semnificativă pentru a reduce şomajul. Astfel, rata şomajului ar trebui să se menţină la 7,3-7,4% până în 2014.

Creşterea veniturilor reale va trece pe plus în acest an, în principal datorită reîntregirii salariilor din sectorul public, care vor întrece şi anul viitor dinamica remuneraţiilor din sectorul privat, estimează CE.

Creşterea salarială medie din sectorul privat se va menţine la aproximativ 4% pe an în perioada analizată, reflectând revenirea economică modestă, dar şi „reformele recente de pe piaţa muncii, care permit o mai bună aliniere a creşterii salariilor la evoluţia productivităţii”.