Interviu Rodin Traicu, MECMA: Exporturile de gaze şi supraimpozitarea companiilor, probabil în 2013

Despre exporturile de gaze, proiectul de act normativ privind impozitarea veniturilor excepţionale ale companiilor din energie, despre situaţia Oltchim şi Hidroelectrica, reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, proiectul Nabucco şi alte proiecte de investiţii a vorbit Rodin Traicu, secretar de stat în Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, într-un interviu acordat AGERPRES.

AGERPRES: Când vom putea începe să exportăm gaze şi ce cantitate ar putea fi exportată?

Rodin Traicu: Exporturi de gaze nu s-au făcut până acum pentru că nu am fost interconectaţi, deci din motive tehnice. Nici acum nu se pot face exporturi, pentru ca nu s-a finalizat interconectarea cu Ungaria, partea de SCADA care trebuie să arate cum sunt fluxurile de gaze reversibile. Ele circulă şi într-un sens şi în altul, adică şi import şi export, şi se calculează permanent valoarea acestora, respectiv cât intră în ţară, cât se exportă. Scopul interconectării nu este exportul, ci implementarea directivelor europene referitoare la siguranţa sistemelor de gaze din ţările membre UE. Există o directivă europeană care stabileşte stocuri minime de siguranţă la produsele petroliere, inclusiv hidrocarburi. Pentru benzină, motorină şi alte produse lichide acestea se ridică acum la 90 de zile. Înainte erau 67 de zile. Pentru gaze rezerva care trebuie menţinută se referă la 60 de zile de funcţionare a sistemului de consumatori neintreruptibili, iar sistemul acesta de interconectare este similar cu cel pe energie electrică. Este vorba despre capabilitatea de întrajutorare în caz de avarie a oricărei ţări membre a UE din cele 27. Atunci schimburile de energie sunt permanente.

Chestia asta cu gazele este o prostie uriaşă: că se exportă gaze ieftine din România şi se importă gaze scumpe din Rusia ca să se completeze lipsa etc. Formarea preţurilor gazelor este o activitate destul de complexă. Se compune din activitatea de extracţie propriu-zisă, cheltuielile care sunt făcute cu partea comercială, transportul, stocarea lor, apoi cheltuielile cu vânzarea, transport şi distribuţie. Valoarea gazelor este valoarea comercială, de piaţă, valoarea care este dată în momentul respectiv. Exact cum există furnizori de energie electrică care cumpără energie dintr-o parte şi o vând în altă parte, sau producători de energie electrică ce sunt şi furnizori, exact aşa, prin acces nediscriminatoriu la reţea, se va întâmpla în foarte scurt timp pe partea de gaze. Noi suntem obligaţi să oferim condiţiile tehnice prin care, în caz de avarie, să ajutăm, de exemplu Bulgaria, Bulgaria să ne ajute pe noi din rezerva de gaze pe care o are. Capacităţile de stocare în Ungaria sunt mai mari chiar decât ale noastre în domeniul gazier. La fel Bulgaria îşi dezvoltă capacitatea de stocare, fiind obligată de directivele europene. Pe acest palier, la producţia de gaze internă, care la ora actuală intră în coş cu un preţ mai mic decât partea de import de gaze, există un calendar de aliniere a preţurilor, care se regăseşte în Legea energiei şi gazelor naturale. Pe partea de export, angajamentul României este că va alinia preţul din intern cu preţul pieţei internaţionale, în speţă cu cel al pieţei europene.

AGERPRES: Până la finele anului ar fi trebuit să fie gata proiectul de act normativ privind impozitarea veniturilor excepţionale ale companiilor din energie. Este gata proiectul? Va fi aplicată măsura din 2013?

Rodin Traicu: În lucru se află o propunere de Hotărâre de Guvern care să suprataxeze veniturile obţinute ca diferenţă de profit din comercializarea produselor energetice. De exemplu, la gaze, e vorba de diferenţa între valoarea de producţie şi valoarea maximă de piaţă. Deci, dacă obţii gaze cu un preţ mic şi în piaţă acesta e mare, apare o suprataxare a profitului, destinaţia acestor bani fiind consumatorul vulnerabil, care este definit în legea Energiei electrice şi gazelor naturale, nu alte probleme, precum investiţii în domeniul energiei, ci strict consumatorul vulnerabil. Asta va face ca unii consumatori casnici în primul rând, pentru că în definiţie consumatorul vulnerabil este acea categorie a populaţiei care utilizează în scop propriu produsele energetice, să plătească cu sume mici gazele, dată fiind compensarea care se dă în bani. Factura va fi unitară, indiferent că va fi industrie, birouri, consum propriu al populaţiei, dar consumatorul vulnerabil va fi compensat în bani. Comisia de elaborare a acestui proiect de Hotărâre de Guvern este condusă de domnul secretar de stat în Ministerul Finanţelor, Liviu Voinea, iar de la MECMA eu coordonez acest proiect de HG. Asta în ideea când peste câteva luni ar putea exista posibilitatea tehnică de export de gaze, de schimb de gaze, iar calendarul este sfârşitul anului 2013 de aliniere a preţului la gaze. Am avut o etapă de creştere de 5%, urmează a doua, de 5%, la sfârşitul lunii decembrie, respectiv începutul anului viitor, şi următoarele etape să fie anul următor. Asta va face ca în 2014 să existe o piaţă liberă de gaze în România. În mod sigur preţul la gaze va scădea, inclusiv la gazele de import, pentru că, mergând pe investiţii masive în modernizarea centralelor, a consumatorilor de gaze, ce se constată? De exemplu ce s-a constatat când a pornit termocentrale de la Brazi: producţia de energie a crescut cu 860 MW, iar consumul de gaze echivalent a scăzut cu o treime, ceea ce arată foarte clar care este tendinţa. Dacă vrei să plăteşti puţin trebuie să consumi puţin şi foarte eficient.

AGERPRES: Statul şi-a propus atragerea de noi investitori în proiectul unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă şi diminuarea participaţiei sale. Ce investitori şi-au exprimat interesul pentru proiect şi la cât va fi diminuată participaţia statului?

Rodin Traicu: La ora actuală, EnergoNuclear are doi investitori străini, Arcelor Mittal şi Enel, a căror participaţie însumată este de 15%, şi Nuclearelectrica, cu 85%. La vizita pe care am făcut-o cu o delegaţie în China am purtat discuţii cu firma Guandong Nuclear, care are intenţia de a investi până la un nivel de circa 40% din costurile estimate ale centralei de la Cernavodă, aceasta constând în echipamente şi montaj al acestora din partea clasică a celor două grupuri. Până acum este cea mai importantă solicitare de participare ca şi procent la EnergoNuclear. De asemenea, s-au purtat discuţii cu firma SNC Lavalin, care, la fel, doreşte să investească 5% din capitalul necesar pentru investiţia respectivă.

În ceea ce priveşte participaţia statului român, în mod sigur ea se va reduce la valoarea evaluată a construcţiilor ce există pe site-ul celor două grupuri 3 şi 4, a unor părţi de echipamente şi elemente de conductă care pot fi utilizate la unităţile 3-4, cantitatea de apă grea şi combustibil nuclear necesare pentru cele două grupuri nucleare pentru prima pornire. Un procent în ceea ce priveşte cu cât ar echivala această participaţie este greu de spus, pentru că, potrivit înţelegerii care există cu investitorii de care am discutat până acum, evaluarea trebuie făcută de un evaluator independent, care să fie agreat de către toţi investitorii ce participă. În mod sigur va fi mai mică de 50% .

AGERPRES: Care mai este situaţia la Oltchim? S-a trimis la Comisia Europeană notificarea privind ajutorul de stat? Când va fi reluată integral activitatea la combinat?

Rodin Traicu: Oltchimul este în proces de repornire. A fost pusă în funcţiune electroliza cu membrană, azi (joi n.r) a fost pornită fabrica de var, iar săptămâna viitoare vor fi pornite instalaţiile de polioli şi oxo-alcool. Nu s-a trimis încă notificarea la Comisia Europeană. Ea este în lucru, urmând a fi elaborate următoarele documente: proiectul de act normativ prin care se acordă ajutor de salvare în cuantum de 20 milioane euro, studiul de impact economic şi social în cazul opririi activităţii Oltchim, care a fost deja realizat, foaia de parcurs privind strategia avută în vedere pentru Oltchim şi un material care să demonstreze că Electrica se comportă ca un investitor privat prudent prin neexecutarea creanţelor deţinute asupra Oltchim. Un material similar trebuie emis de către AVAS referitor la creanţele asupra Oltchim. Din momentul în care notificarea va fi făcută, conform discuţiilor pe care le-am avut cu reprezentanta Comisiei Europene, şi discuţiilor cu Fondul Monetar, Banca Mondială şi Comisia Europeană, timpul maxim este de două luni, dar el poate fi scurtat substanţial prin interesul manifestat de către Comisie prin misiunea permanentă a României pe lângă CE. Atunci va fi reluată activitatea la maximum 65% din capacitate.

AGERPRES: Când vor fi gata grupurile noi la termocentrala de la Iernut? Ce investiţii presupun şi din ce surse vor fi asigurate?

Rodin Traicu: Ca să fie gata trebuie să înceapă. Investiţia va fi făcută sub formă de IPP (producători independenţi de energie n.r) şi va presupune o privatizare prin forma de aport de capital. Există studiul de fezabilitate pentru grupurile de la Iernut, există o comisie de IPP în cadrul ministerului pentru acest obiectiv, exista Hotărârea de Guvern care facilitează funcţionarea grupurilor pe gaze la producătorii de gaze autohtoni şi exista un feedback pozitiv din punct de vedere economic al grupurilor energetice în funcţiune la termocentrala de la Brazi. Dorim ca investiţia de la Iernut să fie similară din punct de vedere al tehnologiilor aplicate şi să aibă un randament de peste 55,7%, ceea ce înseamnă o utilizare a eficientă a gazului metan de la simplu la dublu, adică pentru un MW electric produs se va utiliza jumătate din cantitatea de gaz metan care se utilizează la instalaţiile care sunt în funcţiune în prezent.

AGERPRES: Ce capacitate va avea termocentrala?

Rodin Traicu: Capacitatea va fi de la 400 la 600 de MW. Studiul de fezabilitate pe care investitorul ce va fi selectat în urma licitaţiei care se va ţine va arăta clar care va fi capacitatea. De obicei capacitatea se stabileşte şi după piaţa de energie. Cel care va veni şi va investi îşi stabileşte un target de piaţă: câtă energie electrică va fi vinde, câtă energie termică va vinde, unde va vinde …

AGERPRES: Energia va fi destinată doar pieţei interne, sau va fi şi exportată?

Rodin Traicu: Nu mai există piaţă internă. Există piaţă regională, iar conform evaluării Comisiei Europene, undeva din 2018-2020 va fi o piaţă europeană integrată a energiei electrice, în baza legilor energiei care transpun directivele europene în toate cele 27 de state membre. Acesta este un avantaj imens, pentru că poţi să produci energie pe care să o vinzi în toată piaţa europeană, după avantajele de moment pe care le obţii, după consumatorii pe care îi obţii etc.

AGERPRES: În prezent se poartă negocieri pentru modificarea redevenţelor la petrol şi gaze. Care este stadiul negocierilor şi cam ce procent de majorare este avut în vedere?

Rodin Traicu: Asta este o problemă ce priveşte Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale. Noi nu suntem implicaţi. Există Agenţia de Resurse Minerale, care nu face parte din minister. Nici măcar nu este în coordonarea ministerului. Este total independentă. Într-adevăr se renegociază redevenţele, la petrol, gaze, caolin, balastru, piatră de nu ştiu care, toate mineralele posibile, pentru că redevenţele trebuie să fie unitare, dar de negocierea, iniţierea proiectului de Hotărâre de Guvern etc se ocupă ei. Va fi vizat şi de noi, pentru că avem Direcţia de resurse minerale din cadrul ministerului, dar noi numai o vizăm. Deocamdată nu a apărut nimic, deci n-au iniţiat-o.

AGERPRES: Care este stadiul procesului de numire a administratorilor privaţi la companiile din energie? Care sunt următoarele companii ce vor fi scoase la privatizare?

Rodin Traicu: Este în plină desfăşurare. Sunt nişte întârzieri. La Romgaz s-au ţinut trei licitaţii şi nu a venit nicio firmă de head hunting şi atunci a fost preluat procesul de OPSPI (Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie n.r). La Transgaz identic: a fost preluat procesul de OPSPI. Este vorba despre numirea managementului privat atât în executiv cât şi în Consiliile de Administraţie.

La privatizare calendarul este acelaşi, s-a păstrat identic. Unele dintre ele sunt întârziate. De exemplu Transgaz cu cele 15% care erau la privatizare conform Scrisorii de Intenţie. Termenul s-a depăşit şi s-a hotărât să nu se vândă cu orice preţ acţiunile, dat fiind faptul că piaţa nu este favorabilă şi să se caute trendul pozitiv în piaţă. Nu s-a modificat nimic în calendarul de privatizare.

AGERPRES: Când estimaţi că o să iasă Hidroelectrica din insolvenţă: A fost aceasta o măsură bună pentru societate?

Rodin Traicu: Se doreşte ca până la sfârşitul anului, dar probabil că nu. Insolvenţa este o stare care a fost creată de trei factori determinanţi, ce nu au dispărut la ora actuală. Primul dintre ei a fost supracontractarea cantităţii de energie produsă, peste care s-au suprapus doi ani secetoşi, respectiv o scădere masivă a veniturilor pentru că n-a fost apă la debitul la care a fost constituit bugetul de venituri şi cheltuieli. Peste asta s-a suprapus problema Hidroserv-urilor. S-au contractat foarte multe lucrări, atât de investiţii cât şi de reparaţii, care au însemnat foarte mulţi bani care trebuiau vehiculaţi prin aceste Hidroserv-uri. Multe dintre contracte, acum se constată, au fost supraevaluate. Pentru acoperirea lor au fost contractate credite la bănci, la BERD, BEI, Banca Mondială, bănci comerciale. Creditele au ajuns la maturitate şi la toate acestea s-au suprapus necesitatea de a returna creditele. Cu masa de venituri relativ scăzută şi cu o cantitate supracontractantă şi neperformantă din punct de vedere economic, a trebuit să se reducă masiv masa de costuri, cheltuielile. Asta a dus la insolvenţă. Deocamdată, pluviometric anul este prost, masa de venituri nici vorbă. Se estimează că faţă de un buget de venituri şi cheltuieli constituit pe 15 TW ca producţie, anul se va închide sub 12 TW. Creditorii sunt tot la locul lor şi aşteaptă cu nerăbdare să îşi primească banii. Singurul lucru pozitiv este că s-au reziliat contractele păguboase, iar o parte dintre cele care au rămas în vigoare au fost renegociate pe preţuri din piaţă, iar de cealaltă parte s-a făcut o contracţie puternică a lucrărilor realizate prin Hidroserv-uri, atât de investiţii cât şi de reparaţii.

AGERPRES: Se au în vedere noi majorări de tarife la energie electrică şi gaze naturale, în afară de cele prevăzute în calendarul de liberalizare?

Rodin Traicu: Nu, nici vorbă. Rămâne calendarul. Acum o mare realizare este că Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei a trecut sub control parlamentar, va avea buget propriu. O să fie concurenţă cine să se angajeze acolo, pentru că vor fi lefuri mari, dar atunci şi pretenţiile vor fi foarte mari, şi toată influenţa nefastă a furnizorilor vizavi de ordinele de preşedinte în care se dă recunoaştere de costuri va fi diminuată. Dacă nu se va diminua, nu se va vedea clar o diminuare, fiind sub control parlamentar vor fi chemaţi la raport la comisiile de specialitate. Dacă se constată că e necunoaştere, nepricepere, şmecherie etc se propune revocarea conducerii, inclusiv a consiliului de reglementare.

AGERPRES: Aţi fost numit membru în Comitetul Nabucco. În ce stadiu se mai află proiectul?

Rodin Traicu: Da, şi reprezentant de ţară în Comitetul interministerial. Din punct de vedere tehnic proiectul s-a mişcat puternic înainte. Problemele care sunt, 95%, aşa cum le percep eu, sunt de ordin diplomatic. Proiectul Nabucco depinde 50% de interesul azerilor de a-şi valorifica gazul şi 50% de restul ţărilor care vor fi străbătute de Nabucco. Cea mai importantă ţară interesată şi prin care va trece o mai mare parte a investiţiei este Turcia, prin nordul căreia va trece gazoductul TANAP care va face legătura între zăcămintele azere şi partea europeană a Turciei, până la graniţa cu Bulgaria. Foarte interesată a devenit Bulgaria în realizarea gazoductului Nabucco, pentru că, părerea mea personală, s-a pripit şi a luat o decizie neispirată: a renunţat la dezvoltarea capacităţii nucleare de la Belene. În momentul în care renunţi la 2.000 de MW pe filiera respectivă, sigur că trebuia să te gândeşti din start ce pui în loc, pentru că o investiţie în energie se face pentru că e necesară. Zona sud-est europeană este la limită, este săracă în energie. Fiecare ţară a fost, ca şi România, autarhică: noi avem sistem nostru, noi facem atâtea centrale cât pentru consumul nostru. O abordare total greşită care acum îşi spune cuvântul. Deci, dacă nu fac nuclear, o să trebuiască să facă pe gaze pentru că şi la ei capacitatea de producţie pe lignit este limitată şi e la maximum. Altă soluţie nu este. Chestia asta cu dezvoltarea parcurilor eoliene şi aşa mai departe este la capitolul şi altele. Dacă ne uităm azi o să vedem că eolienele sunt undeva probabil la 25-30 MW, la o putere instalată de 1.500 MW. Noi suntem în faza în care proiectarea este aproape gata atât pentru Nabucco iniţial cât şi pentru Nabucco Vest, varianta pe 48 ţoli nu pe 56 ţoli, deci varianta de 23 miliarde normal metri cubi. O variantă redusă. Austria este fruntaşă, Ungaria şi-a revizuit poziţia şi este deosebit de interesată de Nabucco, iar Bulgaria a devenit lider de asociaţie. La ultimul comitet interministerial a fost reprezentată la nivel de prim ministru. Deci, cea mai mare parte a simulărilor a fost făcută de către proiectantul Nabucco de la Viena, cel care integrează toată partea de proiectare. În România, certificatele de urbanism pe toate cele cinci judeţe străbătute sunt în vigoare. Nabucco România are contract cu un pool de proiectanţi, mai mulţi iprochim-işti, ipp-işti de la Ploieşti, institute care s-au desprins, şi care sunt la faza în care au început determinarea profilelor longitudinale, să ştim exact pe unde trec. Am avut prima şedinţă cu descărcare de situri arheologice cu Ministerul Culturii. Din punct de vedere legislativ, Legea Nabucco este în Parlament şi în mod sigur în prima sesiune parlamentară va trece, pentru că a trecut deja de comisii şi va intra în plen.

Modificările la Ordonanţa 255 cu exproprierile pentru utilitate publică necesare pentru toate, şi pentru Transelectrica, şi pentru conducta Iaşi-Ungheni şi pentru alte lucrări de investiţii vor fi aplicabile şi pentru Nabucco, acolo unde va fi necesar, pentru că investitorul doreşte doar să concesioneze pământ, nu să achiziţioneze pământ şi vrea doar drept de utilizare. Stadiul ar fi acceptabil, iar motoarele au fost pornite serios. Chiar şi azerii la ultima întâlnire, dintr-un stand-by, ei având încă două posibilităţi. Cea mai slabă este celebrul AGRI, care mai degrabă este un proiect politic, care nu prea are baze comerciale la ora actuală, iar cealaltă este coridorul de sud, cel care duce gazele în nordul Italiei, ocoleşte Bulgaria, vine pe TANAP, trece prin Turcia, Grecia, sudul Italiei, nordul Italiei, care e mai avansat decât Nabucco. A avut un interes mai mare. Este o ‘groapă’ mare de energie în nordul Italiei, zonă puternic industrializată, dens populată, căreia i-a trăznit să facă referendum să voteze împotriva energiei nucleare. Bun, nu energie nucleară, trebuie să vină energie de altundeva, într-o zonă concentrată şi cu o populaţie educată, cu un nivel de trai mediu-ridicat, care consumă, şi atunci cea mai uşoară metodă care s-a găsit este aducerea de gaze pentru a asigura producerea de energie electrică şi termică pe zonă. Şi italienii au fost foarte interesaţi. Au fost interesaţi să îşi diversifice şi ei sursele de gaze, având în vedere ce s-a întâmplat, aşa, dintr-o dată, prin nordul Africii. Ei iau gaze de la tunisieni, de la marocani, o parte de la algerieni, ca şi francezii, şi, dintr-o dată, s-a rupt un echilibru, s-au luat ăia la bătaie şi, desigur, piaţa s-a prăbuşit.

Nabucco are un concurent puternic în coridorul de sud. Italienii, părerea mea, că nu sunt deloc încântaţi să cumpere gazele de la austrieci. Austria va ajunge astfel un mare comerciant.

AGERPRES: Ce investiţii în domeniul energetic mai are în vedere ministerul?

Rodin Traicu: Multe. Centrala Tarniţa- Lăpusteşti, pe care am revitalizat-o, în sensul că s-a reluat ciclul de obţinere a tuturor avizelor şi acordurilor, din care cea mai mare parte au expirat în 2009 şi de atunci nu s-a mai făcut nimic. Am dat drumul la licitaţie pentru achiziţia serviciilor unei firme care să facă studiul pentru impact de mediu, care a fost făcut şi a fost respins de către Agenţia de Mediu Cluj în 2010 şi de atunci iar nu s-a mai făcut nimic. ISPE a refăcut studiul de soluţie de conectare a centralei Tarniţa – Lăpsteşti pentru a putea avea evacuare putere sistem. Suntem în stadiul de elaborare a unui Memorandum prin care Guvernul să decidă cine va face investiţia. Este vorba despre 196 km de linie electrică de 400 kilovolţi dublă, care să ducă energie de la Tarniţa-Lăpusteşti până la staţia modernizată de la Mintia, evaluată undeva la 135 milioane euro, bani care nu sunt prinşi în investiţia iniţială şi nici Transelectrica nu poate să o facă singură din banii pe care îi ia pe servicii de sistem. Deci am făcut marele salt înainte, am readus-o în prim plan. Tot pentru Tarniţa-Lăpusteşti am purtat discuţii intense cu firma China Guangdong Corporation, care vrea să vină să investească în centrală, ei având o experienţă foarte mare în centrale prin pompaj, în proiectare, construcţie de echipamente şi implementare. Tarniţa e privită în două etape: o primă etapă de 500 MW, urmată de extindere cu încă două grupuri de încă 500 MW, deci finalul va fi 950-1.000 milioane euro, la care se adaugă linia.

Apoi este grupul de 500 MW de la Rovinari, care se află acum în faza finală. Până la sfârşitul anului va fi finalizat Memorandumul, am făcut împreună cu chinezii (China Huadian Engineering n.r) programul de activităţi, responsabilităţi şi termene. Până la sfârşitul lunii martie -jumătatea lunii aprilie se vor fi finaliza lucrări în managementul unui team care va avea drept scop să formeze Consiliul de Administraţie, regulamentul CA, să înscrie noua societate IPP care va investi în grup şi să evalueze cu un evaluator independent aportul de capital în natură cu care va veni noua Companie de energie Oltenia, respectiv termocentrala de la Rovinari, iar de la jumătatea anului viitor, cam asta este prognoza, vor începe lucrările. Este o lucrare mică, de 1,1 miliarde dolari.

Mai avem investiţiile în grupurile 3 şi 4 de la Cernavodă, care rămân în continuare prioritare, mai avem câteva IPP-uri, poate nu sunt foarte mari, dar sunt foarte importante. Avem Midia – Năvodari, 2×75 MW pe centrală, care e deţinută 57% de minister şi 43% de Rompetrol. Avem investiţia de la Galaţi, tot 2×75 MW, grup ciclu mixt combinat care să asigure şi termoficarea în regim de eficienţă a Galaţiului. Le-am propus celor de la o altă firmă chinezească mare, care a fost la noi în minister după care am contactat-o în China şi acum a intrat şi asta în linie dreaptă: un grup nou de 250-300 MW la Drobeta Turnu Severin, şi celor de la China Coal Machinery modernizarea minelor de subteran din Valea Jiului, cele 4 mine care vor trece în Complexul Energetic Hunedoara şi o carieră de suprafaţă la Pusnicioara, pentru că, dacă faci un grup energetic la Drobeta, trebuie să ştii de unde iei cărbunele pentru că, dacă n-ai cărbune sau n-ai cărbune în mod eficient n-are rost să te chinuieşti să faci grupul.