Stagii de adaptare profesională pentru absolvenţii de învăţământ superior

Proiectul de lege privind stagiile de adaptare profesională pentru absolvenţii de învăţământ superior a fost supus, miercuri, dezbaterii publice pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS).

Documentul reglementează modalitatea de efectuare a stagiilor de adaptare profesională pentru absolvenţii învăţământului superior, în scopul asigurării tranziţiei de la sistemul de educaţie la piaţa muncii.

Perioada de stagiu se va putea organiza la debutul în profesie, o singură dată după fiecare formă de învăţământ de nivel superior absolvită.

Proiectul prevede că stagiul se va desfăşura în baza unui program aprobat de angajator, la propunerea conducătorului compartimentului în care stagiarul îşi desfăşoară activitatea.

Programul va cuprinde planificarea activităţilor care urmează să fie desfăşurate, în funcţie de nivelul cunoştinţelor teoretice şi de deprinderile practice dobândite pe parcursul perioadei de stagiu.

„Activitatea stagiarului pe toată perioada stagiului se face în baza contractului de adaptare profesională. Este interzisă utilizarea stagiarilor la prestarea altor activităţi şi/sau exercitarea altor atribuţii în afara celor care au ca obiect adaptarea profesională, se arată în proiectul de act normativ.

Perioada de stagiu poate fi întreruptă în situaţia suspendării contractului de adaptare profesională sau dacă stagiarul se află în concediu medical o perioadă mai mare de 30 de zile.

Activitatea stagiarului se va desfăşura sub îndrumarea unui formator din cadrul aceluiaşi compartiment în care acesta îşi va desfăşura activitatea. Persoana desemnată trebuie să fie dintre salariaţii calificaţi, cu o experienţă profesională de cel puţin doi ani în domeniul în care urmează să se realizeze stagiul.

„Un formator poate asigura formarea, în acelaşi timp, pentru cel mult trei stagiari. Exercitarea activităţii formatorului se include în programul normal de lucru al acestuia”, se mai arată în proiect.

Documentul mai stabileşte că nu poate avea calitatea de formator angajatul care a fost sancţionat în sensul retrogradării din funcţie sau a diminuării salariului ori dacă are calitatea de soţ, soţie, afin sau rudă până la gradul al patrulea inclusiv cu stagiarul.

Formatorul va coordona activitatea stagiarului, va propune modalităţi de rezolvare a lucrărilor repartizate acestuia, va supraveghea modul de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu corespunzătoare postului ocupat şi va întocmi, la sfârşitul stagiului, un referat în vederea evaluării.

Referatul va fi întocmit cu cinci zile înainte de terminarea perioadei de stagiu şi va cuprinde descrierea activităţii desfăşurate, aptitudinile pe care le-a dovedit stagiarul în modul de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu şi conduita în timpul serviciului.

Raportul de evaluare a perioadei de stagiu va fi adus la cunoştinţa stagiarului în termen de trei zile lucrătoare de la data completării. Acesta poate contesta raportul, dacă este nemulţumit de calificativul de evaluare, în termen de trei zile lucrătoare de la data luării la cunoştinţă. Conducătorul angajatorului va fi obligat să soluţioneze contestaţia în termen de trei zile lucrătoare de la primirea acesteia.

„Stagiarul nemulţumit de rezultatul evaluării şi după primirea răspunsului la contestaţie se poate adresa instanţei judecătoreşti competente în materia conflictelor de muncă”, se mai arată în proiect.

De asemenea, în cinci zile de la comunicarea raportului de evaluare, angajatorul va fi obligat să elibereze stagiarului o adeverinţă din care să reiasă perioada în care acesta a desfăşurat activitatea în baza contractului de adaptare profesională, competenţele dobândite şi calificativul obţinut de stagiar. Adeverinţa va fi vizată de inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază teritorială îşi are sediul angajatorul.

Perioada în care se va desfăşura activitatea în baza contractului de adaptare profesională va constitui vechime în muncă, indiferent de calificativul obţinut, vechime în specialitate, dacă stagiarul a obţinut calificativul „corespunzător” şi stagiu de cotizare în sistemul asigurărilor sociale de stat, indiferent de calificativul obţinut.

Contractul de adaptare profesională va fi încheiat odată cu contractul individual de muncă, constituind anexă la acesta din urmă.

Salariul de bază lunar al stagiarului, stabilit prin contractul individual de muncă, va fi cel puţin egal cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, pentru un program de opt ore pe zi, respectiv de 40 de ore în medie pe săptămână.

La expirarea termenului contractului de adaptare profesională finalizat cu calificativul „necorespunzător”, contractul individual de muncă va putea înceta exclusiv printr-o notificare scrisă fără preaviz, la iniţiativa oricăreia dintre părţi, fără a fi necesară motivarea acesteia.

Stagiarul care a beneficiat de formare profesională finanţată de angajator nu va putea să ceară încetarea contractului individual de muncă, în caz contrat acesta trebuind să suporte toate cheltuielile ocazionate de pregătirea sa profesională.

„Stagiul de adaptare profesională nu este obligatoriu pentru angajaţii care, fiind studenţi în an terminal, au lucrat cu contract de muncă la acelaşi angajator şi au fost promovaţi ulterior absolvirii, pe o funcţie de nivel superior conform calificării obţinute”, se mai arată în proiectul de lege.

Finanţarea stagiilor de adaptare profesională se poate face din bugetul propriu al angajatorului, din fondul social european, din bugetul asigurărilor pentru şomaj sau din sponsorizări ale persoanelor fizice sau juridice.

De asemenea, angajatorul care organizează stagiu de adaptare profesională în temeiul unui contract specific poate primi lunar, la cerere, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, pe perioada derulării contractului de adaptare profesională, pentru acel stagiar, o sumă egală cu 50 la sută din valoarea indicatorului social de referinţă al asigurărilor pentru şomaj şi stimulării ocupării forţei de muncă.

Iniţiatorii proiectului au precizat în nota de fundamentare că prin adoptarea noului cadru legislativ se estimează o reducere a şomajul în rândul tinerilor absolvenţi de studii superioare, îmbunătăţirea legăturilor între instituţiile statului cu atribuţii privind piaţa muncii şi angajatori, asigurarea necesarului de forţă de muncă calificată, de calitate şi o îmbunătăţire a conţinutului formării profesionale oferite studenţilor.

Proiectul de lege va fi în dezbatere publică până în 24 noiembrie.