Astfel, Departamentul de Justiţie şi Comisia pentru bursă şi valori mobiliare (SEC) au publicat un nou set de recomandări, în urma reclamaţiilor din partea grupurilor de afaceri că prevederile legale, care datează în parte de pe vremea administraţiilor Carter şi Bush, afectează competitivitatea companiilor americane.
Legea anti-mită a ajuns în centrul atenţiei după o serie de investigaţii răsunătoare.
La începutul acestui an, Wal-Mart Stores a recunoscut că face obiectul unei anchete penale, legată de plăţi de mai multe milioane de dolari către oficiali mexicani, pentru facilitarea expansiunii rapide a companiei în Mexic.
Retailerul nu a fost pus sub acuzare, dar a cheltuit mai multe milioane de dolari pentru a-şi îmbunătăţi guvernanţa, după ieşirea la iveală a plăţilor.
Noile recomandări au rolul să elimine criticile din mediul de afaceri, potrivit cărora legea este prea vagă, prea extinsă şi pune companiile americane într-un dezavantaj competitiv.
„Când o afacere este câştigată sau pierdută în funcţie de câtă mită este dispusă să plătească o companie, şi nu în baza calităţii produselor sau serviciilor, atunci companiile care respectă legea se află într-un dezavantaj competitiv, iar consumatorii pierd”, au declarat procurorul general adjunct Lanny Breuer şi Robert Khuzami, director la SEC.
Recomandările celor două instituţii clarifică unele probleme care au nemulţumit companiile.
De exemplu, recomandările precizează ce se înţelege în lege prin oficiali străini, respectiv funcţionarii guvernamentali şi angajaţii companiilor de stat, dar nu şi cei ai companiilor la care statul este acţionar minoritar.
Totodată, companiile americane pot face cheltuieli rezonabile pentru călătoriile oficialilor străini, fără ca acestea să fie considerate mită, cu condiţia ca plăţile să nu facă parte dintr-o schemă mai largă de corupţie.
Unele companii au susţinut că ceea ce guvernul SUA numeşte mită reprezintă de fapt costul de a face afaceri în multe ţări.