Bursa românească rămâne fără bani

Dacă îşi păstrează actualul nivel de profitabilitate, compania Bursa de Valori Bucureşti (BVB) S.A. îşi va consuma toate rezervele de bani în 7,74 ani.

BVB a consumat, în primele 9 luni ale acetui an, tot atâţia bani din depozitele sale bancare, cât profit net a înregistrat contabil.

Lichidităţile au scăzut cu 9,54 milioane de lei, în primele 9 luni ale anului (13% din banii păstraţi în bănci şi în alte plasamente pe termen scurt).

Profitul net înregistrat în aceeaşi perioadă a fost de 9,44 milioane de lei.

„Indicatorii financiari sunt în scădere. Există posibilitatea ca BVB să încheie trimestrul 4 pe pierdere operaţională“, estimează Valentin Ionescu, singurul broker care a fost şi director general al BVB.

Blocaj

„Când guvernul este preocupat doar de pomeni electorale, exibiţionism economic şi nu are nici o viziune de dezvoltare durabilă a economiei de piaţă, nu doar viitorul Bursei ar trebui să ne frământe“, a declarat, pentru ECONOMICA.NET, Nicolae Gherguş, directorul general al firmei de brokeraj Confident Invest şi broker fondator al Bursei.

Rămânând însă doar la bursă, doi dintre cei mai mari brokeri de la BVB, ING Bank şi UniCredit Ţiriac Bank, îşi încetează activitatea la bursa din Bucureşti, pentru că marii lor clienţi nu prea mai au ce cumpăra de aici.

Cu toate acestea, Guvernul şi Preşedinţia au anunţat recent că amână oferta publică a Transgaz. De asemeni, pocedura de listarea Romgaz şi a altor mari companii de stat este de asemenea întârziată.

Motivul: s-ar obţine prea puţini bani, dar acelaşi argument era folosit încă din 2004, când valoarea companiilor se dubla de la un an la altul. Între timp piaţa a urcat la un maxim, în 2007, dar dintre marile listări doar două au avut loc.

Argumentele guvernamentale sunt uşor de demontat. Cu toate acestea, la aproape un an după shimbarea administratorilor săi, compania BVB S.A. rămâne la fel de incapabilă să reacţioneze. Nici măcar la întrebările ECONOMICA.NET nu răspuns, deocamdată.

Oficialii BVB nu au nici forţa de a concentra toate forţele pieţei pentru a depăşi atitudinea refractară faţă de rigorile de transparenţă ale Bursei, atitudine întâlnită la guvernele de toate culorile din ultimii 20 de ani.

„Este nevoie de o politică unitară a burselor, a brokerilor, a autorităţii pieţei (CNVM) şi a statului. O mai mare promovare, flexibilitate şi costuri mai mici. Efortul trebuie să fie intens şi susţinut“, spune Valentin Ionescu.

În schimb, Bursa rămâne blocată în nerespectarea vechilor promisiuni de dezvoltare.

Oportunităţi ratate

România a fost socotită a doua cea mai mare piaţă regională după Polonia, ca potenţial, şi ar fi putut avea şi a doua cea mai mare bursă printre ţările ieşite din comunism (cu excepţia Rusiei).

BVB nu se poate consola că întrece bursele din Belgrad şi Sofia. BVB are o capitalitalizare (valoarea de piaţă a companiilor listate, 13,3 miliarde euro) mai mare decât a bursa de la Belgrad (6,7 miliarde de euro) şi a celei din Sofia (3,8 miliarde)

Mai nou, însă, BVB este depăşită şi de bursa din Zagreb, capitala unei ţări mai mici, care a trecut şi printr-un război, nu mai de demult de 17 ani.

Capitalizarea Bursei din Zagreb este de 25,7 miliarde de euro, mai mare chiar şi decât cea a bursei din Budapesta (17,3 miliarde de euro) şi aproape cât a celei din Praga!

Capitalizarea bursei din Varşovia pare de neatins: 120 de miliarde de euro valorează doar companiile poloneze, iar cele străine listate la Varşovia mai adaugă 48 de miliarde la statistică. Comparaţia nu este posibilă nici cu Viena şi nici cu Atena.

Cu o valoare medie zilnică a tranzacţiilor de 7 milioane de euro, Bursa din Bucuerşti ae nevoie de o lună ca să egaleze ce se face la Varşovia într-o zi.

Ceea ce înseamnă că investitorii nu au ce face la Bursa din Bucureşti, iar dacă nu sunt investitori, companiile româneşti nu sunt încurajate să caute finanţare aici (admiţând că în 20 de ani autorităţile ar fi dezvoltat un mediu propice finanţării prin bursă.

În plus, „viitorul bursei nu este legat numai de privatizările statului ci de dinamica economiei şi de bunăstarea populaţiei“, crede Nicolae Gherguş.

Potenţiali clienţi

Sunt „foarte multe companii care ar merita să fie la cota BVB, din telecom, IT, Energie, servicii şi altele. RCS&RDS, Siveco, Bitdefender şi Energobit sunt doar câteva nume“ enumerate de fostul director al BVB, acum administrator al bursei din Sibiu (Sibex).

Incertitudinile legate de criză nu au împiedicat 60 de companii să atragă peste 64 de milioane de euro la bursa poloneză, în prima jumătate a anului. Bursa din Varşovia se bate pentru întâietate cu Bursa din Londra, la capitolul companii care lansează la bursă oferte publice iniţiale de vânzare de acţiuni.

„În România trebuie luate decizii rapide, pentru că dezvoltarea pieţelor europene o impune. De pildă, şi numai din punctul de vedere al pieţei instrumentelor de derivate, va fi necesară, curând unificarea celor două case de compensaţii ale burselor din Sibiu şi Bucureşti“, spune Valentin Ionescu.

Nici „nu este nevoie de două societăţi bursiere în România. Costul blocarii în trecut a fuziunii se traduce acum în pierderi pentru ambele burse (BVB pe partea de derivate, Sibex pe spot şi mai nou şi pe derivate), De asemeni costurile sunt duble pentru intermediari“, mai spune fostul director al BVB, acum administrator al SIF Moldova şi al Sibex.