„Obiectivul nostru este să începem procesul de convergenţă propus de comisarul român, domnul Cioloş, este clar din discuţiile pe care le-am avut la acest Consiliu că nu se va accepta propunerea unei creşteri de convergenţă, unei accelerări a convergenţei pe un program de patru ani care să înceapă în 2015 şi să termine în 2019, dar se va accepta un program de convergenţă pe şase ani, care să înceapă în 2015 şi să se termine în 2020, inclusiv 2020”, a explicat şeful statului, într-o declaraţie susţinută la Palatul Cotroceni.
Traian Băsescu a adăugat că la Consiliul European din 22-23 noiembrie nu s-a înregistrat un eşec, ci un succes. „Contrar titrărilor de pe televiziuni, imediat de după terminarea Consiliului sau a titlurilor din presa de astăzi, eu afirm că la ultimul Consiliu European s-a înregistrat un succes. Nu este vorba despre niciun eşec al Consiliului. Şi nu o spun cu niciun parti-pris, pentru că discutăm de o structură colectivă a UE şi atunci nu aş spune că am ceva de apărat personal”, a susţinut şeful statului.
Potrivit lui Băsescu, succesul vine în urma rezolvării a două dispute anterioare Consiliului European: una legată de cifra bugetului UE care a fost stabilită la 933 de miliarde de euro pe şase capitole şi alta de introducerea Tratatului fiscal în concluziile Consiliului, ce a fost realizată.El a spus că România şi-a atins mai multe obiective, respectiv cofinanţare de 85%, TVA eligibil, iar parţial creşterea prefinanţării de la 2 la 4%. „Am obţinut prefinanţare de 4%, dar i-am spus şi preşedintelui van Rompuy că nu consider discuţia încheiată, mai avem de discutat pe temă, măcar un procent-două ar fi bine să obţinem, mai ales pentru proiectele mari, care necesită avansuri mai mari, spre exemplu, o organizare de şantier este greu să fie acoperită numai cu 2%. 4% e la limită, dar ştiu eu ce va fi?”, a afirmat preşedintele.
Băsescu a precizat că plecând de la premisa că, cel puţin în momentul de faţă, România doreşte să mai aibă un acord cu Fondul Monetar Internaţional a solicitat să existe mecanismul de top-up, adică să se mai adauge 10% la cofinanţarea Uniunii Europene pentru statele membre care sunt în acorduri de restructurare.
„De asemenea, de mare interes pentru noi a fost să obţinem o flexibilizare a banilor pentru agricultură. Ştiţi că acolo sunt doi piloni – pilonul plăţi directe şi pilonul dezvoltare rurală. Ceea ce am solicitat noi şi am obţinut a fost dreptul statului beneficiar să mute 15% din sumă dintr-un pilon în altul. Spre exemplu, la dezvoltare rurală vom avea circa 8 miliarde. Se menţine bugetul pe care l-am avut în actualul exerciţiu. 15% înseamnă aproape un miliard, care poate fi mutat de la dezvoltare rurală la plăţi directe pentru agricultură sau la plăţi pentru animale. Din punct de vedere al banilor pentru agricultură, dacă la dezvoltare rurală se menţine bugetul existent în exerciţiul 2007-2013, şi vom vedea după ajustările de încă 30 de miliarde, sper că vom obţine să nu avem afectat acest buget. La plăţi directe, sumele alocate României cresc de la 5,5 miliarde la 10,8 miliarde, deci o creştere cu 5,3 miliarde, ceea ce ne va permite o creştere gradată, graduală, a plăţilor directe către agricultori, de la 112 euro, cât avem acum pe hectar, la 183 de euro pe hectar în anul 2016”, a adăugat şeful statului.