Peste jumătate din suma programată (1,7 miliarde lei) ar urma să fie împrumutată prin trei licitaţii pentru certificate de trezorerie. Dintre acestea, două operaţiuni au o sumă indicativă de câte 500 milioane lei, iar una de 700 milioane lei.
Prima licitaţie pentru certificate de trezorerie va avea loc luni, 3 decembrie, când Finanţele vor să atragă 500 milioane lei.
Ministerul a programat, totodată, cinci licitaţii pentru vânzarea de obligaţiuni cu maturităţi între 2 şi 15 ani, prin care vrea să împrumute 1,4 miliarde lei.
Astfel, pe 6 decembrie sunt programate două licitaţii pentru vânzare de obligaţiuni cu scadenţă la doi ani (400 milioane lei) şi, respectiv, la 15 ani (100 milioane lei). Două licitaţii vor fi organizate şi pe 13 decembrie, când Trezoreria intenţionează să vândă obligaţiuni cu maturitate de doi ani (400 milioane lei) şi, respectiv, cinci ani (200 milioane lei).
Ultima licitaţie din acest an este programată pentru 20 decembrie, când Finanţele îşi propun să împrumute 300 milioane lei, prin vânzare de obligaţiuni cu scadenţă la trei ani.
În data de 19 decembrie ajunge la scadenţă o emisiune de certificate de trezorerie lansată în decembrie 2012 de Finanţe, în valoare de 1,713 miliarde lei.
„Suma mai mare planificată (de 3,1 miliarde lei – n.r.) ar putea adăuga la presiunea de creştere a randamentelor pentru titluri de stat, fapt ce va pune la test recenta dispoziţie a Ministerului Finanţelor de a vinde sumele planificate în pofida unor costuri în creştere. Cu toate acestea, estimăm că finanţarea net pozitivă a Ministerului Finanţelor nu va fi suficientă pentru a acoperi creşterea deficitului bugetar în decembrie, ceea ce ar putea conduce la vânzări de valută din rezerva de lichiditate ale Ministerului Finanţelor, cu efecte pozitive pentru leu pe termen scurt”, se arată într-o analiză a ING.
Ministerul Finanţelor a împrumutat în total în acest an 50,1 miliarde lei din piaţa locală. La această sumă se adaugă emisiuni în valută de 3 miliarde euro şi 2,25 miliarde dolari.
Potrivit unei analize a grupului bancar Erste, necesarul de finanţare al Ministerului de Finanţe va fi de 70 de miliarde de lei anul următor, nivel similar celui din acest an, iar statul ar trebui să folosească pieţele externe într-o măsură mai mare pentru a-şi asigura fonduri necesare.
Din necesarul de finanţare estimat la 70 de miliarde lei pentru anul următor, echivalent cu 11% din PIB, cea mai mare parte este constituită de acoperirea de datorii ajunse la maturitate şi dobânzi, reprezentând circa 8,8% din PIB.
Calculele Erste privind necesarul brut de finanţare nu iau în calcul vânzarea unor active ale statului.
Potrivit datelor Ministerului de Finanţe, maturitatea medie a datoriei emise pe piaţa locală este de doar 1,7 ani, situaţie care conduce la o valoare ridicată a rambursărilor pentru următorii doi ani. Aproximativ 44% din suma împrumutată de pe piaţa locală are maturitatea mai mică de un an, în timp ce numai 3,4% depăşeşte 5 ani.
Această situaţie ar putea deveni o problemă în viitor, în cazul în care condiţiile de pe piaţa financiară se înrăutăţesc, din cauza factorilor externi sau interni, potrivit Erste. Riscurile interne sunt o accelerare neaşteptată a inflaţiei şi o posibilă deteriorare a situaţiei politice.
Ministerul de Finanţe ar trebui să folosească pieţele globale mai mult pentru acoperirea necesarului brut de finanţare în 2013 şi 2014, din două motive, consideră banca austriacă.
O astfel de strategie ar consolida rezervele valutare ale Băncii Naţionale a României, asigurând „muniţie” pentru apărarea cursului leului în contextul unor ieşiri importante de valută pentru plăţile către FMI. Plăţile combinate ale Ministerului de Finanţe şi băncii naţionale către FMI vor atinge vârful în următorii doi ani, cu 5,2 miliarde de euro în 2013 şi 5,3 miliarde de euro în 2014. Împreună cu intrările scăzute de capital privat şi accesarea redusă de fonduri europene, această situaţie ar putea pune în pericol stabilitatea leului, se arată în nota Erste.
Al doilea motiv care susţine atragerea de fonduri mai importante prin emisiuni de obligaţiuni în valută în următorii doi ani este extinderea maturităţii datoriei peste cea de pe piaţa locală. Împrumuturi externe mai mari ar diminua presiunea de finanţare asupra statului şi ar reduce costurile.
De asemenea, Ministerul de Finanţe ar trebui să emită pe piaţa locală obligaţiuni în lei cu maturităţi mai lungi , 10, 15 şi posibil 20 de ani.