Riscurile creditelor neperformante sunt două – riscul asupra stabilităţii sistemului bancar, dacă se materializează în costuri prea mari pentru bănci, şi riscul asupra creşterii economice, a declarat luni Florin Cîţu.
O creştere economică scăzută duce la creşterea ratei creditelor neperformante, dar există şi un efect pervers – de la un anumit prag critic rata creditelor neperformante influenţează negativ creşterea economică, ajungându-se la o spirală negativă credite neperformante – creştere economică scăzută, a avertizat economistul Florin Cîţu.
În prezent, rata creditelor neperformante este de 17-18%, iar BNR estimează o creştere a lor la 20%.
Referindu-se la perioada 2007-2009, Cîţu a menţionat că, deşi dobânzile au crescut la creditele în lei, cererea a crescut şi ea, iar la cele în euro cererea de credite a crescut indiferent de evoluţia dobânzilor.
„Frica mea este că atunci când s-a împrumutat în valută, consumatorul român nu s-a uitat deloc la cost (mai scăzut în cazul creditelor în euro), doar voia să ia un credit”, a afirmat Cîţu.
El a apreciat că oferta şi cererea de credite în acea perioadă au fost supradimensionate pentru că românii au observat unele schimbări în economie – scăderea şomajului, creşterea economiei, a veniturilor, aprecierea leului – pe care le-au perceput ca schimbări structurale permanente.
„Aici ne-a „ajutat” faptul că ni se spunea că vom adopta euro în 2012, în psihicul românilor au fost implementate câteva informaţii (…) Sper să nu cădem în aceeaşi capcană azi când ni se spune despre trecerea directă la finanţarea în RON, să credem că suntem într-un echilibru permanent, că acesta este noul echilibru, cu riscul să urmeze ceva interesant, care să ne prindă pe picior greşit”, a mai spus Florin Cîţu.