‘Lumea pune preţ tot mai mare pe reţinerea resurselor în ţările care le generează. De aceea, fluxurile de capital, de investiţii, de remiteri s-au redus dramatic în ultimul timp şi există un apetit din ce în ce mai redus de a da voie capitalurilor să se realoce în zonele unde randamentele ar putea fi mai mari’, a spus Păuna, care a adăugat că sunt necesare mai multe eforturi pentru mobilizarea resurselor interne pentru dezvoltarea României.
El a afirmat că potenţialul de creştere economică al României este mult mai mare decât nivelul actual de creştere, ceea ce arată că resurse importante sunt blocate în activităţi cu valoare adăugată limitată.
Reprezentantul BM a subliniat că, pornind de la strategia Europa 2020 şi de la cadrul strategic de programare financiară al UE 2014-2020, România are nevoie de un cadru strategic pe termen mediu şi lung, de identificarea unor priorităţi de dezvoltare pe termen mediu şi pe termen lung, care să reflecte avantajul competitiv, dar şi zonele unde România are un deficit, fiind departe de ţintele propuse în strategia Europa 2020 sau de nivelul din UE-27.
Potrivit lui Păuna, România trebuie să se distanţeze de abordarea ad-hoc asupra a ceea ce trebuie să facă politica publică şi să realizeze un cadru strategic pe termen mediu şi lung pentru abordarea problemelor strcuturale, iar priorităţile identificate trebuie transferate în politici sectoriale şi orizontale coerente, cărora le trebuie şi o resursă ataşată, care să vină din sectorul privat sau public.