Lider sindicat Roşia Montană: Guvernul să ţină cont de voinţa oamenilor şi să repornească mineritul

Preşedintele Sindicatului Viitorul Mineritului din Roşia Montană, Cristian Albu, afirmă, într-un comunicat de presă transmis luni, că la referendumul local privind proiectul de la Roşia Montană şi mineritul din zonă s-a obţinut o victorie în favoarea repornirii mineritului.

Albu a precizat că, deşi prezenţa la referendum nu a fost peste 50 la sută, astfel că nu se poate valida consultarea publică, „Guvernul trebuie să ţină cont de voinţa oamenilor şi trebuie să ia măsuri cât mai repede ca să repornească mineritul în Apuseni”.

„La referendum am obţinut o victorie zdrobitoare în favoarea repornirii mineritului şi le mulţumim tuturor celor care au votat! Mesajul nostru este acesta: oricine face Guvernul trebuie să ţină cont de voinţa oamenilor, trebuie să facă de urgenţă ceva, trebuie să ia măsuri cât mai repede ca să repornească mineritul în Apuseni”, susţine, în comunicat, Cristian Albu.

otrivit sursei citate, oamenii sunt interesaţi în special de locuri de muncă, pentru că în zonă şomajul este foarte ridicat.

„Mulţi sunt supăraţi că le-au plecat copiii prin alte locuri, chiar prin alte ţări, în căutarea unui loc de muncă. Noi sperăm că va reporni mineritul în Apuseni şi vor fi create mii de locuri de muncă, aşa cresc şansele ca familiile să rămână unite”, se arată în comunicat.

Potrivit acestuia, prezenţa slabă la referendum a fost cauzată de faptul că „vremea în Apuseni a fost foarte dificilă pe 9 decembrie, a nins mult şi a fost viscol”.

Sindicatul Viitorul Mineritului din Roşia Montană este format din persoane care mai lucrează în domeniul mineritului din zona Roşia Montană şi a fost organizaţia care a susţinut intens organizarea referendumului local.

Potrivit Biroului Electoral Judeţean pentru referendum, la consultarea publică organizată, duminică, în 35 de oraşe şi comune din judeţul Alba privind mineritul din Apuseni şi proiectul de la Roşia Montană s-au prezentat 43,20 la sută din cetăţenii cu drept de vot, astfel încât referendumul a fost invalidat din cauza prezenţei reduse.

Pentru ca referendumul să fie validat, ar fi trebuit să se prezinte la urne peste jumătate din cetăţenii cu drept de vot.

Potrivit sursei citate, 62,45 la sută dintre cetăţenii care s-au prezentat la urne au votat „Da”, iar 35 la sută „Nu”, fiind anulate 1,65 la sută din voturile exprimate.

În Roşia Montană, localitate vizată direct de referendum, deoarece aici se doreşte dezvoltarea unei exploatări miniere, prezenţa a fost de 66,06 la sută, iar dintre cetăţenii care s-au prezentat la urne 78,75 la sută au răspuns „Da”, iar 19,44 la sută au răspuns „Nu”, fiind anulate 1,80 la sută din sufragiile exprimate.

Numărul total al persoanelor aşteptate la urne la acest referendum era de peste 72.000.

Referendumul a fost organizat de Consiliul Judeţean Alba, în 35 de comune şi oraşe, în mare parte din zona Munţilor Apuseni, respectiv în oraşele Zlatna, Câmpeni, Abrud, Baia de Arieş şi comunele Roşia Montană, Lupşa, Stremţ, Vadu Moţilor, Bucium, Ciuruleasa, Râmeţ, Vidra, Sohodol, Ponor, Ceru Băcăinţi, Almaşu Mare, Poşaga, Rîmetea, Întregalde, Galda de Jos, Cricău, Meteş, Albac, Arieşeni, Avram Iancu, Bistra, Gârda de Sus, Horea, Ighiu, Livezile, Mogoş, Ocoliş, Poiana Vadului, Sălciua şi Scărişoara. Cetăţenii cu drept de vot din aceste localităţi au avut de răspuns cu „Da” sau „Nu” la întrebarea „Sunteţi de acord cu repornirea mineritului în zona Munţilor Apuseni şi a exploatării de la Roşia Montană?”. Costurile referendumului s-au ridicat la aproape 300.000 de lei.

La Roşia Montană, judeţul Alba, se află cel mai important zăcământ de aur din România. Acesta, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint, a fost concesionat în vederea exploatării către compania RMGC. Compania este controlată de firma canadiană Gabriel Resources, care deţine 80,46% din capitalul social. Statul, prin firma Minvest Deva, are o participaţie de 19,31% în RMGC.

În spatele companiei canadiene Gabriel Resources se regăsesc nume mari din business-ul mondial, precum miliardarii John Paulson, Beny Steinmetz şi Thomas Kaplan.