Preşedintele Băsescu se întâlneşte cu partidele pentru desemnarea premierului

Consultările de la Palatul Cotroceni, care urmează să se desfăşoare în acelaşi timp cu toţi reprezentanţii partidelor şi ai minorităţilor naţionale, sunt programate să înceapă la ora 10.00. Jurnaliştii nu au acces pe durata desfăşurării întâlnirii. Administraţia Prezidenţială a anunţat că oportunităţi de imagine de la reuniune vor fi doar pentru cameramanul şi fotograful oficiali, imaginile urmând să fie transmise presei acreditate.

Preşedintele Băsescu a trimis, vineri, scrisori de invitaţie către toţi liderii partidelor care vor intra în alcătuirea noului Parlament ca urmare a alegerilor din 9 decembrie. Astfel, au fost adresate scrisori lui Victor Ponta (PSD), Crin Antonescu (PNL), Vasile Blaga (PDL), Simona Man (PPDD), Kelemen Hunor (UDMR), Daniel Constantin (PC), Gabriel Oprea (UNPR), Mihai-Răzvan Ungureanu (FC), Aurelian Pavelescu (PNŢCD), precum şi minorităţilor naţionale din Parlament.

La consultări au fost invitaţi maximum cinci reprezentanţi ai fiecărui partid politic, respectiv ai minorităţilor naţionale.

În mare parte, formaţiunile şi-au stabilit deja delegaţiile şi mandatele cu care vor merge la Cotroceni, dar unele aspecte ar urma să fie discutate şi luni dimineaţă.

Partidele din USL, a căror propunere de premier este Victor Ponta, ar urma să convină asupra participanţilor luni dimineaţă, când are loc şi o întâlnire a liderilor. Crin Antonescu, preşedintele PNL, a spus încă de sâmbătă că el nu va merge la Cotroceni dacă sunt chemate toate partidele, ca la „colhoz”, la aceeaşi oră. În această situaţie, din partea PNL ar putea să participe la consultări o altă persoană.

Liderii USL au avut miercuri seară o întâlnire informală cu preşedintele Băsescu, informaţiile în acest sens fiind confirmate sâmbătă de Crin Antonescu. „Pot spune că întâlnirea a avut loc, că ea a avut ca subiect de discuţie cum se procedează mai departe în posibila criză în care ne aflăm, că punctul de vedere al meu şi al colegilor mei din USL a fost că se prodedează normal în raport cu Constituţia şi cu democraţia, în sensul că Victor Ponta este desemnat premier, că nu s-a cedat, nu s-a dat, nu s-a promis, nu s-a târguit nimic în schimbul acestui lucru şi că probabil lucurile vor merge aşa mai departe”, a spus Antonescu.

UDMR va merge la consultările de la Cotroceni cu mesajul că cei care au câştigat alegerile au dreptul să vină cu propunerea pentru funcţia de premier şi să formeze Guvernul. „La Cotroceni mergem cu un singur mesaj: cei care au câştigat alegerile au tot dreptul să vină cu propunerea pentru funcţia de premier şi să formeze Guvernul. Asta e situaţia, avem nevoie de stabilitate, de coerenţă în ceea ce priveşte abordările economice şi fiscale şi avem nevoie de o opoziţie constructivă, indiferent cine şi câţi vor sta în opoziţie”, a spus sâmbătă Kelemen Hunor, preşedintele Uniunii. Întrebat dacă UDMR a luat în calcul faptul că preşedintele Băsescu ar putea să nu îl nominalizeze pe Victor Ponta ca premier, liderul UDMR a răspuns negativ. „Nu. După câte ştiu eu, asta va fi soluţia corectă”, a afirmat el. Kelemen Hunor va conduce delegaţia UDMR la consultările de la Cotroceni, din care vor mai face parte vicepreşedintele politic Borbely Laszlo, secretarul general Kovacs Peter, preşedintele CRU, Biro Rozalia, preşedintele Aleşilor Locali, Borboly Csaba.

În ceea ce priveşte minorităţile naţionale, deputatul Varujan Pambuccian a declarat că grupul are de 8 luni un protocol de colaborare cu USL şi este logic că îl vor susţine pe Victor Ponta ca premier. „Consultările de la Cotroceni vor fi mai degrabă destul de formale, deoarece majoritatea este clară, mai degrabă vor fi stabiliţi paşii procedurali, decât consultări”, a apreciat Pambuccian.

PDL nu va merge la consultări cu nicio propunere de prim-ministru, după cum spunea recent Adriean Videanu. De asemenea, PDL a decis că nu va vota niciun guvern din care nu face parte. Delegaţia PDL la Cotroceni ar urma să fie formată din preşedintele Vasile Blaga, prim-vicepreşedinţii Cezar Preda şi Mihai Stănişoară, secretarul general Gheorghe Flutur, vicepreşedintele Anca Boagiu.

Acelaşi mandat ca PDL vor avea reprezentanţii PNŢCD, din delegaţia formaţiunii urmând să facă parte Aurelian Pavelescu, Sandra Pralong, Ioan Mihăilă, Alex Ştefănescu.

Forţa Civică va merge la Cotroceni cu o delegaţie formată din Mihai Răzvan Ungureanu, preşedinte, Adrian Iuraşcu, prim-vicepreşedinte, Dan Cristian Popescu, vicepreşedinte, Smaranda Vornicu şi Ştefan Pirpiliu, secretar general, după cum a precizat Pirpiliu pentru MEDIAFAX.

Conform Constituţiei, preşedintele desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.

Legea fundamentală prevede, la articolul 103, că preşedintele desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.

După desemnare, candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.

Fiecare candidat pentru funcţia de ministru, înscris în lista Guvernului, va fi audiat, în şedinţă comună, de către comisiile permanente ale celor două Camere al căror obiect de activitate corespunde sferei de competenţă a viitorului ministru, potrivit regulamentului Legislativului. În urma audierii, comisiile vor întocmi un aviz comun consultativ, pe care îl vor prezenta candidatului pentru funcţia de prim-ministru.

În plenul reunit al Parlamentului, după încheierea dezbaterilor, se supune la vot propunerea de acordare a încrederii Guvernului. Votul este secret şi se exprimă prin bile.

Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

Hotărârea Parlamentului privind acordarea votului de încredere, semnată de preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului, se înaintează de îndată preşedintelui, în vederea numirii Guvernului.

Un nou guvern îşi exercită mandatul începând de la data depunerii jurământului de credinţă în faţa preşedintelui.

Dacă Legislativul nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură, Constituţia stabileşte, la articolul 89, că, după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, preşedintele poate să dizolve Parlamentul.