Vor fi creşteri la Bursă în 2013?

Prima zi de tranzacţii de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a respectat tradiţia debuturilor optimiste obişnuite în lunile de ianuarie. Pe de altă parte, „la început de an se tranzacţionează mult „pe sentiment“, care este acum pozitiv“, a declarat, pentru ECONOMICA.NET, Marcel Murgoci, şeful brokerilor de la Estinvest.

„Sentimentul pozitiv“ este alimentat mai ales de compromisul politicienilor americani, care au reuşit măcar să evite pentru două luni „prăpastia fiscală“.

 Prăpastia fiscală“ este denumirea argotică (fiscal cliff) a creşterii fiscalităţii, cu 600 de miliarde de dolari, care urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie în SUA şi ar fi putut rearunca în recesiune economia americană şi pe celelate după ea, potrivit temerilor investitorilor.

„Deocamdată nu cred, însă, că acest an greu s-ar putea încheia cu acelaşi optimism cu care a început“, a completat Marcel Murgoci, surprinzător de sceptic, totuşi, pentru restul anului.

„Nu văd o creştere mai mare de 2 – 300 sute de puncte pentru indicele BET Fi (adică puţin peste 1%, n.r.), la sfârşitul anului. Avem un an greu, afară, dar mai ales în ţară, cu multe necunoscute. Avem multe miliarde de dat înapoi la FMI, avem un program guvernamental ambiţios, dar nu ştim cât de mult se va respecta şi, mai ales, nu avem parte nici măcar de promisiuni oficiale în legătură cu marile listări şi cu dezvoltarea pieţei“, spune brokerul de la Estinvest.

BET Fi este indicele care face media ponderată a variaţiilor cotaţiilor Fondului Proprietatea (FP) şi ale Societăţilor de Investiţii Financiare (SIF). Acestea sunt titlurile cele mai vânate de investitori, mai ales cei străini şi de aceea BET Fi este cel mai urmărit şi mai analizat indice de la Bursa de Valori din Bucureşti (BVB).

Mai rău, creşterile sunt de aşteptat mai mult pentru primele 4 – 5 luni ale anului, mai ales ca urmare a goanei pentru dividende.

„SIF-urile vor promite şi vor da dividende mari şi în acest an, mai ales că urmează alegeri la patru dintre ele. Dividendele vor fi atractive şi la celelalte dintre cele mai căutate acţiuni, aşa că şi SIF-urile şi FP ar trebui să aibă bani pentru cumpărături şi ar trebui să se simtă pe piaţă. Dar piaţa noastră nu oferă suficientă diversificare, nu există suficientă marfă bună, şi s-ar putea să se ducă pe pieţele străine“, mai spune Marcel Murgoci.

Scepticismul lui Murgoci este împărtăşit şi de Valerian Ionescu, şeful brokerilor de la BCR. „Este sinucidere curată să pariezi pe sfârşitul anului, când nu ştii cum vor acţiona forţele principale de pe piaţă. În continuare avem mari probleme cu datoriile mari ale statelor, inclusiv ale SUA. Şi nu prea mai au şanse mari să dea rezultate operaţiunile monetare de stimulare a creşterii economice, de tip quantitative easing (operaţiuni de infuzii de lichidităţi în sistemele bancare, n.r.)“, crede Valerian Ionescu.

„Rămânem în domeniul pozitiv, dar nu se ştie cât de sus“. Şi, cum „deceniul pare pierdut din punctul de vedere al creşterii economice, ce amploare pot avea în creşterile pe termen scurt?“, se întreabă brokerul de la BCR.

Analiştii sunt mai optimişti decât brokerii, care sunt mai dependenţi de sentimentul de pe piaţă.

„Cred că ne putem aştepta la creşteri ale pieţei de 10% în 2013, cu condiţia ca criza datoriilor suverane să rămână sub control, România să-şi refinanţeze la randamente confortabile datoria şi cursul să nu fie afectat de derapaje“, crede Mihai Căruntu, şeful analiştilor de piaţă de capital de la BCR.

Piaţa „nu mai este ameninţată de scenarii catastrofale. Crizele datoriilor din Spania şi Italia par să fi fost puse sub control, cu Banca Centrală Europerană gata să intervină. Cât priveşte România, totul depinde de accesul guvernului pe pieţele externe, ca să-şi poată rostogoli datoriile“, completează Mihai Căruntu.

România trebuie să plătească datorii de peste 5 miliarde de euro în acest an şi, de aceea, „este important să se păstreze încrederea în capacitatea încrederii de a continua consolidarea fiscală reuşită, lucru remarcabil, chiar şi în condiţiile anului fiscal 2012“, a mai declarat Mihai Căruntu, pentru ECONOMICA.NET.

O creştere a pieţei, respectiv a preţurilor de cel puţin 10%, dar la nivel global,  vede şi Andrei Rădulescu de la SSIF Broker Cluj Napoca, într-un scenariu pozitiv, care este mai probabil decât cel negativ (-10%) doar cu anumite condiţii.

Analistul nu se aşteaptă la puţine stimulente interne care să scoată piaţa noastră din corelarea cu piaţa globală.

„Pe plan intern, evoluţia bursei va fi influenţată în principal de climatul macro-financiar  european. Este ridicată probabilitatea unui scenariu similar cu anii anteriori: creşteri în prima parte a anului determinate în principal de perspectivele cu privire la dividendele pentru exerciţiul financiar 2012; evoluţie flat sau scădere în a doua jumătate a anului. De fapt, pe piaţa internă de capital nu prea avem motive să ne aşteptăm la surprize pozitive, nici din partea cererii, dar nici din partea ofertei“, scrie analistul de la SSIF Broker Cluj Napoca

Conjunctura externă

Oricum, Scenariul pozitiv global „pare puţin probabil, cel puţin atâta timp cât nu vor exista semnale clare de relansare durabilă a investiţiilor în economia reală. De asemenea, menţionez o serie de aspecte fundamentale (dileme pentru economia mondială), care împiedică o evoluţie sustenabilă ascendentă a pieţelor de capital: viteza de circulaţie a banilor, problema eficienţei programelor monetare neconvenţionale, războiul valutar, şomajul pe termen lung, deprecierea capitalului uman şi declinul potenţialului economic, îndeosebi în rândul economiilor dezvoltate“, scrie Andrei Rădulescu în raportul său.

Pe de altă parte, într-un scenariu negativ, „pieţele de capital mondiale ar putea intra într-o corecţie (declin) de peste 10%, care s-ar putea prelungi într-un bear market (scădere
de peste 20%)“.

Scenariul negativ ar putea fi determinat de tergiversările cu privire la problemele „prăpastiei fiscale“ din  din Statele Unite (deciziile importante au fost amânate pentru finalul lunii februarie), dar şi de reintensificarea tensiunilor în cadrul Zonei Euro, sau de surprize predominant negative la nivelul rezultatelor financiare comunicate de companii.

Totodată, „pieţele ar putea să testeze eficienţa politicilor monetare implementate pe
mapamond pe parcursul ultimilor ani, de către principalele bănci centrale. Deocamdată, eficienţa acestor măsuri este relativ redusă, multiplicarea bilanţurilor băncilor centrale nefiind resimţită la nivelul investiţiilor în economia reală“, scrie analistul de la SSIF Broker Cluj Napoca.

Pe de altă parte „divergenţa economică“ de la nivelul Zonei Euro ar putea intensifica tensiunilor în direcţia destrămării regiunii.

„Imposibilitatea ajustării economiilor din flancul sudic, ar putea determina intensificarea presiunilor de natură socială şi politică, în direcţia ieşirii unor economii din mecanismul monetar european. Probabilitatea unui astfel de scenariu este în creştere în 2013, an în care sunt programate alegeri generale în Germania şi Italia“, consideră Andrei Rădulescu.

Problemele Europei ar putea fi amplificate de cele cu care se confruntă sectorul bancar privat
din regiune, mai ales că, din 2013, se vor implementa gradual normele mai severe prevăzute de normele Basel III.