Raportul dedicat eficienţei schemei simplificate de plată în estul european arată că o parte importantă a subvenţiilor agricole plătite de Bruxelles a fost direcționată către activităţi care nu au de-a face cu agricultura. Acesta este mai ales cazul Ungariei, României, Poloniei și Bulgariei, dar situaţia este bine cunoscută de serviciile comisarului european al Agriculturii, Dacian Cioloș, care a prevăzut diferite măsuri aplicabile după 2014, scrie RFI.
Cluburi de golf, de pescuit, de vânătoare sau pășuni necultivate au beneficiat de milioane de euro, este ceea ce spune Curtea de Conturi într-un raport trecut neobservat în noiembrie 2012. Nu se poate vorbi aici de fraudă sau de disfuncţionare, ci doar de o stare de fapt permisă de ambiguitatea regulilor actuale ale Politicii Agricole Comune (PAC).
„Circa o mie de municipalităţi și de colectivităţi locale românești au încasat bani pentru așa-numitele pășuni”, spun auditorii europeni cu referire la anul 2010. Astfel, 23,5 milioane de euro au fost plătiţi și folosiţi nu în scopuri agricole, ci pentru „finanţarea administraţiei publice”.
Raportul mai arată că marii beneficiari ai subvenţiilor PAC (plata la hectar) în est sunt cei care deţin mult pământ, iar agricultori mici sunt adesea lăsaţi în afara sistemului de ajutor. Asta face ca arenda percepută pe pământ să înflorească și ca pământul să fie arendat la un procentaj din ajutoarele europene primite.
Tot în România, legislaţia îi exclude dintre benficiari pe cei care dau pământul în arendă, „dar acest fapt este arareori verificat”.
În Polonia, tot în 2010, 1.345 de asociaţii de pescuit au încasat 2,5 milioane de euro, adică două mii de euro fiecare.
Vânătorii unguri sunt și ei citaţi de raport. Aici, 337 de asociaţii de vânători au încasat un milion de euro în subvenţii, respectiv 2.968 de euro fiecare.
În fine, în Bulgaria, „sunt eligibile pentru fonduri pământuri necultivate sau pe care se exercită o activitate agricolă marginală sau care sunt doar traversate de vite și de animalele sălbatice”.
Tot aici intră în categoria „agricultorilor eligibili”, patronii de club de golf și bazele militare, care au încasat 4,25 de milioane de euro în 2010.
Schemă simplificată pentru estici
Noile state membre ale UE beneficiază până în 2014 de o așa-numită „schemă de plată unică”, ce permite de manieră temporară o atribuire simplificată a subvenţiilor directe pentru fermieri. Aceasta nu cere fermierilor ca ei să producă bunuri agricole și nici să folosească mijloace de producţie. Ei trebuie totuși să poată dovedi că întreţin pământul, că respectă echilibrul ecologic și că sunt atenţi la normele în vigoare privind securitatea alimentară.
Propunerile lui Cioloș nu au trecut
Comisia Europeană este de acord că această situaţie „nu este satisfăcătoare”, dar se spală pe mâini și trage concluzia că atâta vreme cât ideile sale nu au fost bine primite, le revine statelor membre să răspundă îngrijorărilor acestui raport.
Dacian Cioloș o spunea încă din 2011, când prezenta propunerea sa de reformă a PAC: trebuie redefinit statutul fermierului activ. Îngrijorările sale vizau atunci nu doar noile state membre, ci întreaga UE.
El propunea o reîncadrare a criteriilor de eligibilitate a fermierilor, considerându-i apţi pentru subvenţii doar pe cei care practică agricultura cu adevărat. Ideea a fost respinsă de statele membre, care au preferat ca această definiţie să nu devină obligatorie în toate statele. Concret, doar Olanda o va aplica.
Comisia Europeană amintește acum că a mai propus ca „o listă neagră” a clienţilor PAC care nu pot beneficia de subvenţii să fie obligatoriu întocmită în fiecare stat membru. Aici ar figura cluburile de golf, de sport și companiile feroviare, între altele. Propunerea se află încă în discuţie.
Apoi, Cioloș propunea ca după 2014, subvenţiile directe pentru marii fermieri şi marile ferme să fie plafonate, excepţie făcând fermele care angajează o forţă de muncă importantă şi care sunt factori economici regionali.