Ce dividende vor da SIF-urile, chiar şi cu preţul desfiinţării

Conducerile societăţilor de investiţii financiare (SIF) sunt tentate să reacţioneze la presiunile acţionarilor de a da dividende cât mai mari din profitul pe anul trecut.

Cu o excepţie, SIF Moldova (SIF2), celelalte ar putea da dividende cu până la 80% mai mari decât cele distribuite astă vară, din profitul pe anul 2011.

Mandatul administratorilor SIF, ca şi al celorlalţi şefi de SIF-uri, expiră la primăvară. Şefii actuali ai SIF-urilor au tot interesul să facă pe plac investitorilor, dacă nu preferă, în schimb, pensia.

Reacţia cea mai evidentă la presiunile acţionarilor o are managementul SIF Muntenia (SIF4), care ar urma să dea un dividend brut de 0,146 lei /acţiune, în creştere cu 80% faţă de cel de anul trecut potrivit estimărilor din raportul  Broker Cluj Napoca, trimis ieri la redacţia ECONOMICA.NET.

*) estimari Broker Cluj Napoca
Dividendele brute au fost estimate de Broker Cluj Napoca, considerându-se că SIF-urile vor adopta, în scopul plăţii, aceeaşi rată de alocare ca anul trecut, de 90% din profitul net (65% la SIF Moldova (SIF2)).

Creşterea dividendului la SIF Muntenia (SIF4) este efectul presiunii continue, pe care reprezentanţii acţionarilor  o exercită asupra administratorilor societăţii.

A trecut mai puţin de un de la „revolta“ care i-a înlocuit pe susţinătorii administratorilor actuali, în Consiliul Reprezentanţilor Acţionarilor SIF Muntenia (SIF4).

Noii reprezentanţi, concentraţi în jurul influentului broker Bogdan Juravle, vor să-i schimbe pe administratorii actuali de la SAI Muntenia Invest.

Presiunea celor dintâi s-a concretizat deja în litigii în instanţe cu cei din urmă, care nu mai au nevoie să-şi înfurie şi mai mult adversarii.

Randamentul dividendului

După creşterea cu 80% a dividendului faţă de cel de anul trecut, randamentul dividendului, la care se poate cumpăra acţiunea SIF4 în prezent, este de 16,7%.

Adică: dividendul, sau porţia de profit cuvenită acţionarului, ca urmare a deţinerii acţiunii,  sau câştigul distribuit de companie, reprezintă 16,7% din preţul SIF4 la care ar fi putut fi compania în 16 ianuarie.

Eventual, la câştigul din dividend se poate adăuga cel din vânzarea acţiunii la un preţ mai mare decât cel de cumpărare.

Estimarea Broker Cluj Napoca duce la un randament al dividendului SIF4 cu 5,5 puncte procentuale mai mare decât cel calculat cu dividendul brut de anul trecut, şi cu preţul acţiunii de la sfârşitul lunii martie din anul trecut (11,2%).

Mai toţi investitorii care cumpără acţiuni, pentru a încasa dividendele, le vând imediat după ce trece termenul până la care deţinerea acţiunii dă dreptul la dividende.

De aceea preţul acţiunii scade vertiginos, cam cu valoarea dividendului, după data „ex-dividend“. Şi investitorii se grăbesc să vândă la un preţ cât mai bun.

Aşteptările pentru dividende încurajează pe investitori să cumpere acţiunile promiţătoare în acest sens, ceea ce face ca preţul acestora să crească, iar randamentul să scadă.

Pe de altă parte, investitorii opresc cumpărările atunci când randamentul scade până la nivelul considerat minim acceptabil.

Randamentul anualizat al dividendului se compară, de obicei, cu rata dobânzii la depozitele bancare.

Randamentele mai mari de 6%, obţinute de obicei prin deţinerea de cel mult câteva luni a acţiunilor, nici nu mai trebuie trecute prin formula de anualizare, căci rata de dobândă medie la depozite este de 6,5%, potrivit BNR.

Rata dobânzii se exprimă numai în termeni anuali.

Alte dividende promise şi randamentele lor

SIF Banat Crişana (SIF1) înregistrează a doua cea mai mare creştere de dividend brut rezultată din estimările Broker Cluj Napoca: 66%, până la 0,166 lei/acţiune, potrivit calculelor lui Andrei Rădulescu, analistul senior al firmei de brokeraj.

foto:virtualarad.ro

Randamentul dividendului SIF1 este de 13,4%. Andrei Rădulescu l-a calculat cu preţul din 15 ianuarie, iar o zi mai târziu scăzuse deja la 13,3%, ca urmare a scumpirii acţiunii.

Randamentul dividendului SIF1 era de numai 9,2%, la sfârşitul lunii martie, atunci când goana pentru dividende se apropia de apogeu.

Investitorii exercită la toate SIF-urile o mare presiune pentru dividende.

Creşterea randamentului pentru dividendul SIF Banat Crişana (SIF1) este, însă, ca şi la SIF Muntenia, expresia preluării controlului asupra societăţii de către cei mai puternici acţionari.

Mai mult,  la SIF Banat Crişana (SIF1) a fost preluat controlul la nivel executiv. Preşedintele „matusalemic“ Ioan Cuzman a cedat fotoliul lui Dragoş Bîlteanu, reprezentantul  investitorilor grupaţi în jurul Băncii Transilvania (TLV).

La SIF Banat Crişana (SIF1) a avut loc o „revoluţie de catifea“.

foto:aradon.ro

După ani de litigii, s-a făcut pace între Cuzman şi investitorii din  jurul TLV, iar preşedintele Cuzman  s-a mulţumit cu un rol mai curând onorific, de vicepreşedinte.

„Creşterea pragului maxim de deţinere de către un investitor, până la 5% din acţiunile unui SIF, determină o mai mare presiune pentru rezultatele pe termen scurt ale SIF-urilor“, scrie Andrei Rădulescu, în raportul său.

Astfel că sunt aşteptate compromisuri şi de la conducerile celorlalte SIF-uri. Acestea par să fi reuşit să preîntâmpine eventualele revolte.

SIF Transilvania (SIF3), de pildă, a avut şi anul trecut un randament de dividend foarte mare, 24%, printre cele mai mari de pe piaţă.

Acum, este probabilă doar o creştere a dividendului de 2% până la 0,175 lei/acţiune.

Preţul SIF Transilvania (SIF3) a urcat repede şi randamentul actual dividendului, deja de 23,5%,  mai lasă puţin loc de scumpire a acţiunii SIF3 la Bursa de Valori Bucureşti (BVB).

La rândul său, SIF Oltenia (SIF5) nu va da un dividend mai mare de 5% faţă de cel de anul trecut, potrivit estimărilor Broker Cluj Napoca. Asta ar însemna 0,137 lei/ o acţiune care costa, în 16 ianuarie, 1,49 lei/ acţiune.

Randamentul dividendului SIF5  este în prezent de 9,1%, uşor mai mic decât cel de anul trecut.

SIF Oltenia (SIF5) mai are însă resurse pe care celelalte SIF-uri le-au cam consumat.

Păstrează încă în mânecă asul tranzacţiei nefinalizate cu Erste Bank, prin care va schimba acţiunile BCR cu cele ale Erste, mult mai uşor de vândut bine.

SIF Moldova (SIF2) este singura care ar putea da un dividend mai mic decât anul trecut: 0,172 lei / acţiune faţă de 0,22 de lei anul trecut.

Totuşi, la preţul actual, randamentul dividendului de 11,5 % este încă atractiv, deşi mai mic decât cel din martie anul trecut, de 16,7%.

De ce SIF Moldova (SIF2) nu dă un dividend mai mare? Pentru că nu a forţat un profit mai mare pe 2012 faţă de 2011, respectiv un dividend mai mare în 2013.

În schimb, i-a chemat la dialog pe investitori, punând în dezbatere cea mai mare problemă a SIF-urilor: sursa dividendelor. „Abordarea echilibrată vizează modalitatea de repartizare a profitului net în paralel cu valorificarea oportunităţilor investiţionale“, spune Costel Ceocea, preşedintele director general al SIF Moldova (SIF2).

Este un fel de a numi marea problemă a SIF-urilor, ca şi a Fondului Proprietatea (FP). Alocarea constantă a 90% din profit în dividende va conduce la vânzarea forţată a activelor şi, în cele din urmă, la desfiinţarea SIF-urilor, ca şi a FP, cred unii. „Este o problemă de sustenabilitate a evoluţiilor rezultatelor financiare ale acestor companii“, scrie Andrei Rădulescu în raportul Broker Cluj Napoca.

Cum s-au umflat profiturile

SIF-urile au înregistrat profituri de aproape 633 de milioane de lei în 2012, mai ales ca urmare a vânzărilor de participaţii valoroase din portofoliu. Şi mai ales a vânzării pachetelor de acţiuni Erste Bank, pe care le-au primit în locul celor de la BCR.

Acţiunile BCR, au fost primite gratis de la înfiinţare, de către SIF-uri, ca majoritatea deţinerilor lor.

Fără noi achiziţii profitabile, sursele de profit ale SIF-urilor au un sfârşit previzibil în câţiva ani, dacă acţionarii şi conducerile SIF-urilor nu vor ajunge „la un compromis între prezutatele pe termen scurt şi cele pe termen mediu şi lung“, aşa cum spune Rădulescu.

Uneori, ca la SIF Moldova (SIF2), efectul imediat al achiziţiilor nu-l compensează pe cel al vânzărilor, iar profitul scade ca anul trecut, cu 29%, până la 137 de milioane de lei.

SIF Transilvania (SIF3) a fost, de asemenea prudentă şi a înregistrat un profit în creştere cu numai 2%, până la 212,4 milioane de lei.

SIF Muntenia (SIF4) şi-a dublat, însă, profitul până la 130,6 milioane de lei. Presiunea acţionariloe a făcut posibilă performanţa. 

SIF Banat Crişana (SIF1) a înregistrat a doua cea mai mare creştere de profit, de 61%, până la 101,5 milioane de lei.

Aşa şi era de aşteptat având în vedere gradul mare de control al acţionarilor asupra managementului.

SIF Oltenia (SIF5) şi-a conservat atuul tranzacţiei Erste şi s-a văzut. Creştere de profit de 39%, până la 88 de milioane.