Liber la legea care ar putea duce la eliminarea clauzelor abuzive din toate contractele de credit

Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori este temeiul de drept pe care s-au câştigat procesele împotriva băncilor în ultimii ani.

Textul de lege defineşte în ce fel o clauză poate fi considerată abuzivă de către instanţă şi organele de control, recte Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), şi în ce condiţii aceasta se înlătură. Legea transpune directiva europeană 93/13/CEE şi are un puternic caracter de protecţie a consumatorilor.

Legea de punere în aplicare a noului Cod de procedură civilă întăreşte şi mai mult legea 193/2000 în favoarea consumatorului. Se adaugă articole noi care permit ANPC ca, în cazul în care constată că un profesionist (noul termen pentru comerciant) are clauze abuzive în contractele preformulate, să ceară în instanţă obligarea acestuia la eliminarea acestor clauze din TOATE contractele, fie ele în derulare. Aceasta înseamnă că acei profesionişti care de-a lungul timpului au inserat în contracte anumite clauze considerate abuzive vor trebui să îndrepte situaţia pentru TOŢI clienţii afectaţi, fără ca aceştia să fie nevoiţi să iniţieze vreo procedută juridică.

Băncile, cele mai afectate

Deşi legea reglementează protecţia consumatorului în cazul contractelor încheiate cu toţi profesioniştii (persoane fizice sau juridice autorizate), de la firmele de telefonie mobilă, la cele de cablu, asigurări sau la retailerii de produse electronice, domeniul care ar putea fi afectat cel mai mult în perioada următoare este cel bancar.

O serie de bănci din România s-au confruntat în total cu mii de procese cu clienţii în ultimii ani, cei din urmă reclamând existenţa clauzelor abuzive în contracte, fenomen acoperit de către ECONOMICA.NET în cadrul campaniei Români vs. bănci. Fie că au iniţiat procese pe cont propriu, în grupuri sau prin reclamaţii la ANPC, cei mai mulţi clienţi au obţinut în instanţă eliminarea clauzelor abuzive (fie că acestea se refereau la comisioane sau la dobânzi) şi au scăpat de costuri majore din contractul de credit.

Doar ANPC, în perioada 2010 – septembrie 2012, a deschis peste 650 de procese băncilor, ca urmare a reclamaţiilor venite de la clienţi.

Deşi în creştere, numărul clienţilor care au căutat dreptatea în instanţă este relativ redus în comparaţie cu milioanele de contracte încheiate în anii de boom ai creditării.

Dat fiind caracterul preformulat al contractelor bancare, clauze declarate abuzive de către instanţe afectează un număr mult mai mare de clienţi decât al celor care au iniţiat acţiuni efective.

Cum se desfăşoară procedura

De la 1 februarie 2013, ANPC poate să meargă din oficiu în control la bănci. Din experienţele anterioare, ANPC identifică acele clauze contractuale pe care le consideră abuzive şi care apar în mai multe contracte, întocmeşte un proces verbal şi cheamă în judecată banca. Întregul proces expus mai sus poate pleca şi de la sesizarea unui consumator.

Cererea de chemare în judecată se depune la Tribunalul de pe raza sediului băncii – cele mai multe bănci au sediul în Bucureşti. Hotărârea instanţei este supusă numai apelului, nu şi recursului. Dacă, în cele din urmă, instanţa constată existenţa clauzelor abuzive, atunci banca primeşte şi amendă şi este obligată să le înlăture din contractele de credit.

În cazul în care instanţa nu dă dreptate Protecţiei Consumatorilor, clienţii au, în continuare, dreptul de a ataca pe cont propriu clauzele din contract în instanţă.

Clienţii îşi pot lua soarta în mână

ANPC nu este singura instituţie care poate iniţia o astfel de procedură, asociaţiile pentru protecţia consumatorilor (organizaţii non-guvernamentale), pot, în condiţiile în care au cel puţin 3.000 de membri şi filiale în cel puţin 10 judeţe, să atace în instaţă clauzele abuzive din contracte. Dacă se dovedeşte că acele clauze sunt abuzive şi se întâlnesc în mai multe convenţii de credit, atunci instanţa va obliga, la fel ca în cazul ANPC, la eliminarea acestora din toate contractele. Teoretic, o astfel de acţiune ar putea avea şanse de succes mai mari, din moment ce aceste asociaţii îşi pot angaja proprii avocaţi, în timp ce ANPC este reprezentată de juriştii instituţiei.

Băncile acuză posibile pierderi de peste 600 de milioane de euro

Într-o scrisoare adresată Băncii Naţionale a României şi Ministerului de Justiţie, Asociaţia Română a Băncilor (ARB) a cerut ajutorul pentru ca legea modificată să nu aducă un impact major asupra sistemului bancar – pierderi de peste 600 de milioane de euro pe an. ARB recunoaşte existenţa unor „posibile erori izolate apărute în practica instituţiilor de credit în trecut”, dar consideră că instanţele din România nu sunt capabile să judece astfel de cazuri.

În aceeaşi scrisoare, ARB laudă efortul coordonat al BNR şi Fondului Monetar Internaţional care a dus la suprimarea efectelor OUG 50/2010, astfel încât această lege să se aplice doar creditelor noi. De altfel, reprezentaţii FMI, aflaţi în misiune la Bucureşti în aceste zile, au discutat cu cei de la BNR despre impactul modificărilor legislative asupra sistemului bancar, potrivit presei.

Până în acest moment, instituţiile la care au apelat bancherii nu şi-au manifestat public intenţia de a modifica legea în folosul acestora din urmă.