Curtea de Conturi: Cheltuieli de personal nejustificate de 165 de milioane de lei la „Apele Române”

Ministerul Mediului şi Administraţia Naţională „Apele Române” (ANAR) au avut abateri privind unele investiţii sau cheltuieli de personal, potrivit raportului Curţii de Conturi.

La nivelul ANAR, inclusiv la administraţiile bazinale de apă subordonate acesteia, nu au fost respectate prevederile legale privitoare la efectuarea cheltuielilor de personal, cu efecte asupra bugetului general consolidat în sumă estimativă de 164.990.000 de lei.

Cele mai mari sume au provenit din neaplicarea măsurilor de reducere cu 25 la sută a cuantumului brut al salariilor în perioada iulie – decembrie 2010, cu impact asupra anului 2011, respectiv de 67,69 de milioane de lei, achitarea unor drepturi de natură salarială fără temei legal-reprezentând spor de fidelitate de până la 15 la sută din salariul de bază şi indemnizaţii de şedinţă pentru membrii comitetului de direcţie, precum şi acordarea unor premii cu ocazia zilei de 8 Martie, a Zilei Mondiale a Apei şi a unor premii de Crăciun (47,9 milioane de lei) şi achitarea în cursul anului 2011, contrar prevederilor legale, a unor drepturi de natură salarială reprezentând premiul anual pe anul 2010, prima de vacanţă şi indemnizaţii la ieşirea la pensie, în sumă estimativă de 34,37 milioane de lei, potrivit raportului pe 2011, adoptat în decembrie 2012.

În plus, ANAR a făcut achiziţii publice de autoturisme şi mobilier fără respectarea interdicţiei prevăzute de OUG 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009, în valoare estimativă de 801.000 de lei şi a atribuit lucrări suplimentare de execuţie pentru investiţia „Amenajări spaţii închiriate pentru birourile Administraţiei Naţionale Apele Române”, fără respectarea prevederilor legale privind achiziţiile publice, pe care le-a plătit cu 121.000 de lei, se mai arată în document.

Curtea de Conturi mai consemnează la ANAR şi o majorare de 2,9 milioane de lei a valorii devizelor generale de investiţii, fără respectarea prevederilor legale, întrucât nu a fost elaborată şi aprobată o procedură privind modul de actualizare a acestor devize.

La obiectivul de investiţii „Lucrări de protecţie şi consolidare a falezei pentru zona Olimp Nord, jud. Constanţa”, au fost efectuate plăţi nejustificate, ca urmare a suplimentării nefundamentate a valorii lucrărilor de investiţii, în sumă estimativă de 567.000 de lei.

De asemenea, ANAR a achiziţionat de la Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor o serie de studii pentru care au fost emise şi achitate facturi în sumă totală de 4,31 de milioane de lei, fără aplicarea procedurilor prevăzute de legislaţia referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică şi fără a se încheia un contract de achiziţie publică.

Totodată, în situaţiile financiare şi în balanţa de verificare sunt evidenţiate creanţe în sumă de 20,49 milioane de lei, reprezentând facturi emise de ANAR către diverşi beneficiari, în perioada 2002 -2009, pentru care „nu s-au făcut toate demersurile în vederea recuperării debitului”, se mai arată în raport.

Tot la „Apele Române”, arată Curtea de Conturi, nu sunt reflectate real şi exact în balanţele de verificare, în bilanţul contabil şi în contul de profit şi pierdere operaţiuni financiar-contabile în sumă estimativă de 136,87 de milioane de lei, reprezentând tranzacţii economice pentru care nu se cunoaşte momentul efectuării şi nu există documentele care au stat la baza înregistrării în contabilitate.

Potrivit anexei nr. 12 la HG nr. 1705/2006, inventarul bunurilor aparţinând domeniului public al statului, aflate în administrarea Ministerului Mediului prin ANAR, prezintă o valoare totală de 7,27 miliarde de lei, dar în situaţiile financiare anuale, fondul bunurilor din domeniului public al statului este evidenţiat la valoarea de 25,4 miliarde de lei, existând o diferenţă nejustificată de peste 18 miliarde de lei, mai arată Curtea de Conturi.

Raportul Curţii indică o serie de neregului şi la Ministerul Mediului, în coordonarea căruia funcţionează Administraţia Naţională „Apele Române”.

Printre altele, Ministerul Mediului a majorat nejustificat cu suma de 1,997 milioane de lei valoarea actualizată a unor obiective de investiţii, prin aplicarea eronată a procentului de cinci la sută (reprezentând diferenţa dintre 24 la sută valoarea noului TVA şi 19 la sută valoarea vechiului TVA) la valoarea rămasă de executat, a depăşit cu suma de 1,13 milioane de lei valoarea actualizată a unor obiective de investiţii şi a efectuat plăţi în sumă de 4,88 milioane de lei fără întocmirea documentelor justificative prevăzute în contracte, respectiv a proceselor verbale de recepţie a lucrărilor executate.

Curtea de Conturi a făcut o serie de constatări şi în ceea ce priveşte managementul resurselor financiare pentru protecţia mediului, îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de muncă la Ministerul Mediului, arătând că nu au fost întreprinse toate măsurile în vederea îndeplinirii atribuţiilor prevăzute de lege referitoare la urmărirea, verificarea şi inspectarea realizării obligaţiilor de mediu ce decurg din contractul de privatizare a SNP Petrom SA.

Totodată, Curtea de Conturi atrage atenţia că nu au fost luate toate măsurile ce se impuneau în vederea solicitării şi asigurării prin bugetele de venituri şi cheltuieli ale deţinătorilor de baraje şi lacuri de acumulare a unor surse financiare necesare finalizării şi funcţionarii în condiţii de siguranţă a barajelor şi lacurilor de acumulare. Astfel, a rezultat faptul că dintr-un total de 180 de baraje de importanţă excepţională şi deosebită, un număr de 74 baraje nu erau autorizate să funcţioneze în condiţii de siguranţă.

Tot la acest capitol, se mai arată în raport că Ministerul Mediului nu a întreprins toate măsurile în vederea aprobării listelor siturilor contaminate istoric, orfane, abandonate şi lista siturilor contaminate actual, astfel că nu au fost stabilite şi prevăzute în documentele cadastrale restricţiile de utilizare a terenurilor cuprinse în siturile contaminate, şi nu au fost identificate situaţiile în care se pot aduce prejudicii solului şi subsolului, în vederea stabilirii responsabilităţilor pentru refacerea mediului geologic.