Adevarul: Ceausescu, „nasul” centralei nucleare de la Cernavoda. Dupa negocieri dure cu sovieticii si firmele capitaliste, Ceausescu a decis sa construiasca centrala nuclear-electrica a Romaniei impreuna cu firma „Atomic Energy of Canada Limited”. A fost aleasa localitatea Cernavoda din cauza deficitului energetic al Dobrogei. Comitetul de Stat pentru Energie Nucleara a contactat firmele occidentale producatoare de centrale nucleare in paralel cu negocieri similare la Moscova. Centrale vestice, care functionau cu uraniu natural si apa grea, erau mai avantajoase deoarece consumau cu 50% mai putin combustibil radioactiv si aveau o durata de functionare mai indelungata decat cele sovietice pe baza de uraniu imbogatit si apa normala. Fiind construite in colaborare cu intreprinderi din lumea capitalista, se limita si imixtiunea sovietica in programul nuclear romanesc.
Daily Business: Catedrala Austeritatii Neamului. De ce platim 600 mil. euro pe o constructie megalomanica. Biserica Ortodoxa Romana a reusit, in ultimele zile, sa atraga valuri de critici in mass-media si pe Internet, dupa ce s-a descoperit ca, in plina criza economica, pe vremea cand taiau salariile bugetarilor si se bateau cu pumnul in piept ca fac economii, guvernantii alocau milioane de euro pentru ridicarea Catedralei Neamului, cea mai scumpa constructie de dupa Casa Poporului. Pe Internet a fost lansata si o petitie semnata, in numai cateva zile, de peste 5.000 de oameni, care protesteaza impotriva acestei constructii, care ar urma sa coste intre 400 si 600 milioane de euro. Un alt protest, lansat numai pe Facebook, a adunat 4.000 de semnaturi. „Anual, cultele religioase primesc din partea statului aproximativ 540 milioane de euro, suma echivalenta cu 0, 4% din PIB-ul Romaniei, valoare anuntata de insasi Patriarhia BOR. Asociatiile semnatare fac un apel catre toti membrii legislativului, indiferent de partidul din care fac parte, sa stopeze finantarea de catre stat a cultelor religioase si sa redirectioneze catre Educatie, Cercetare si Sanatate aceste fonduri”, se spune in petitia online.
Capital: Ţările în care ajung armele făcute în România. Cazul bucureșteanului Aurel Frăţilă, acuzat de trafic de armament, a readus în atenția publică industria de apărare. Care mai este situația în acest domeniu? Ce fabrici de arme și muniții mai funcționează în România? Unde își vând ele produsele și cu ce probleme se confruntă? Înainte de 1990, România era una dintre marile furnizoare de armament din lume, volumul exporturilor depăşind 1 miliard de dolari anual. După 1990 și, mai ales, după desființarea serviciului militar obligatoriu și restructurarea armatei, industria de arme și muniții a suferit, la rândul ei, o restructurare masivă. Mai exact, o destructurare: o mare parte a capacității de producție au fost fie închise, fie reprofilate pe producția civilă. Ca urmare, producția de apărare a scăzut în ultimii 23 de ani de circa zece ori. Numărul de salariați s-a redus de la peste 220.000 la circa 8.000. O serie de societăți sunt în stadiul de avarie, la limita funcționării.
EVZ: POS DRU a reînviat! Nu și victimele colaterale. Deblocarea rambursărilor nu rezolvă problema acelor firme care au ajuns în pragul falimentului din lipsă de fonduri, programul fiind blocat luni de zile. Zilele trecute, Comisia Europeană (CE) a dat undă verde pentru deblocarea rambursărilor pe Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU). E drept, la câteva luni după ce premierul Victor Ponta anunţase că fondurile erau deja deblocate. CE a menţinut o corecţie de 25% din fonduri, după cum a anunţat ministrul de resort, Eugen Teodorovici. Ce înseamnă anunţul pentru beneficiarii de fonduri? Solicitările de rambursare de fonduri vor putea fi onorate de autorităţi, iar „în zilele imediat următoare vor fi achitate cereri în valoare de 148 milioane de euro”, a comunicat Teodorovici. Mai grav este însă efectul nefast al perioadei de blocare. Fondurile au fost pre-suspendate din cauza suspiciunilor de fraudă, dar şi a unor greşeli la nivel organizatoric, a explicat pentru EVZ ex-ministrul pentru fonduri europene, Leonard Orban.
Wall-Street: Executari silite vs piata libera: cum arata cele mai bune oferte de locuinte. Bancile incep sa isi promoveze mai intens oferta de apartamente catre utilizatorii finali, asa ca in ultima perioada isi fac simtita prezenta pe portalurile imobiliare. Cu ce preturi incearca bancile sa atraga clientii finali? Wall-Street.ro a comparat preturile de la executare cu cele de pe piata libera in cateva cartiere bucurestene.
Tineretului
Cel mai ieftin apartament de 2 camere scos la vanzare pe imobiliare.ro pe piata libera in cartierul Tineretului costa 52.000 euro si are o suprafata de 50 mp. Prin comparatie, la executare silita este scos la vanzare tot pe imobiliare.ro un apartament de 2 camere in zona Tineretului, la circa 63.000 euro, suprafata fiind de circa 57 mp.Pe executari.com, apare o proprietate de 3 camere in zona Tineretului, de 60 mp, la un pret de circa 57.000 euro.