Daniel Dăianu, principalul favorit pentru conducerea Autorităţii de Supraveghere Financiară

Până la ora publicării acestei ştiri, Daniel Dăianu nu a putu fi contactat.

Guvernul a decis în luna decembrie a anului trecut, prin ordonanţă de urgenţă, să desfiinţeze autorităţile de supraveghere din domeniul financiar, cu excepţia celor care ţin de BNR, astfel că atribuţiile şi tot personalul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor şi Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private vor fi preluate până cel târziu în luna martie de către o nouă instituţie – Autoritatea de Supraveghere Financiară.

În nota de fundamentare a actului normativ, Guvernul a motivat caracterul de urgenţă invocând disfuncţionalităţile constatate, mai ales în ultima perioadă, în activitatea desfăşurată în sectorul pieţei de capital şi cel al asigurărilor, care impun adoptarea unor măsuri de ordin legislativ pentru asigurarea eficientizării activităţii de supraveghere sectorială realizată în afara ariei de competenţă a băncii centrale.

La acel moment, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a declarat că unificarea autorităţilor de supraveghere a pieţei financiare nebancare este recomandată de către Banca Centrală Europeană, mai ales în state în care adâncimea acestei pieţe este mică.

„Avem această recomandare de la BCE, ca în ţările unde pieţele financiare nebancare nu sunt mari, cum este şi situaţia României, să unificăm instituţiile de supraveghere. După cum ştiţi, 94% din intermediarea financiară reprezintă piaţa bancară. Pentru 3-4% din piaţă să stai cu trei instituţii este un mic lux”, a spus Isărescu.

Premierul Victor Ponta anunţa tot atunci că preşedintele ASF va fi numit de către Parlament pe baza experienţei în domeniu şi ţinând cont de opinia BNR.

Actul normativ a fost elaborat de Ministerul Finanţelor sub mandatul lui Florin Georgescu, care de altfel a fost vehiculat ca posibil conducător al instituţiei. Georgescu a revenit însă la BNR, iar chiar guvernatorul Isărescu a făcut atunci o declaraţie în care anunţa că fostul ministru va fi în continuare prim-viceguvernator al băncii centrale.

ASF este condusă de un consiliu format din 15 membri, dintre care un preşedinte şi trei vicepreşedinţi. Membrii consiliului ASF sunt numiţi de Parlament, în şedinţa comună a celor două Camere, la propunerea comună a Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital şi Comisiei economice, industrie şi servicii din Senat şi, respectiv a Comisiei buget, finanţe şi bănci şi Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare din camera Deputaţilor.

Comisiile reunite efectuează selecţia candidaţilor ce urmează să fie numiţi, exclusiv pe baza experienţei şi calificării profesionale în supravegherea sectorului financiar. Numirea membrilor Consiliului ASF se face pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului.

Daniel Dăianu, doctor în economie, a fost ministru al Finanţelor, în perioada decembrie 1997-septembrie 1998, după ce în 1992, a fost secretar de stat la Finanţe. El a lucrat şi ca economist şef la Băncii Naţionale a României, post din care a fost numit ministru în decembrie 1997.

Dăianu a fost europarlamentar în perioada 2007-2009, fiind candidat din partea PNL. Pentru a ocupa postul de europarlamentar el a demisionat în decembrie 2007 din Consiliul de Supraveghere al Băncii Comerciale Române, post ocupat din septembrie 2005.

În octombrie 2009, Dăianu a încercat să revină la BNR, candidând ca independent pentru funcţia de membru în Consiliul de Administraţie, însă nu a găsit sprijinul necesar în Parlament.

În timpul regimului comunist, din 1976 până în septembrie 1978, el a lucrat la Direcţia de Informaţii Externe (DIE), din MAI. În octombrie 2007, în perioada candidaturilor pentru Parlamentul European, el a afirmat că a intrat în DIE deoarece astfel putea să studieze în străinătate.