Cadrul financiar multianual al UE: România este un câştigător clar

România va putea primi în perioada de programare financiară multianuală 2014 - 2020 suma de 39,2 miliarde de euro de la bugetul Uniunii Europene, ceea ce va face din acest stat membru UE un câştigător clar, comentează sâmbătă site-ul de ştiri austriac Friedl News.
Economica.net - sâm, 23 feb. 2013, 16:32
Cadrul financiar multianual al UE: România este un câştigător clar

”În data de 8 februarie, Consiliul European a ajuns la un acord asupra cadrului financiar multianual pentru 2014-2020. Transferurile de la bugetul UE, în special fondurile structurale, au fost văzute ca un factor esenţial pentru a spori eficienţa şi potenţialul de creştere a economiei. Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor structurale a fost stabilită ca o prioritate centrală de la nivel naţional de toate guvernele aflate la putere în ultimii patru ani (2009-2012). Totuşi, progresele au rămas modeste până în prezent. La începutul acestui an, transferurile totale de fonduri structurale de la Comisia Europeană către România au ajuns la numai 20,7% din alocările totale pentru perioada 2007-2013 (sau 4 miliarde de euro)”, comentează sursa citată.

În pofida progreselor limitate în utilizarea fondurilor UE, România a rămas totuşi un beneficiar net în relaţia cu Comisia Europeană în ultimii ani, dar transferurile de la bugetul UE nu doar ameliorează potenţialul de creştere a economiei (investiţii în capitalul uman şi infrastructură). În prezent, fondurile UE sunt considerate şi o importantă sursă de finanţare pentru ţară, ceea ce îi permite să facă faţă nevoilor de finanţare externă (replăţi în creditele de la FMI şi deficitul de cont curent) fără a pune presiuni financiare suplimentare.

‘Deşi experienţa anilor anteriori nu este deloc încurajatoare, noi încă aşteptăm o ameliorare a absorbţiei fondurilor UE în acest an comparativ cu 2012. Începând cu acest an, România poate pierde fonduri europene dacă nu există un nivel de cheltuire suficient pentru a fi recunoscute ca plăţi intermediare, de către Comisia Europeană (regula UE de dezangajare). În consecinţă, sunt aşteptate eforturi suplimentare din partea autorităţilor locale pentru a limita pierderile de fonduri din cauza dezangajării lor”, potrivit Raiffeisen Research.

 

Te-ar mai putea interesa și
Subsidiara fintech-ului turcesc Tarfin din România are un nou director general. Valentina Seiciu preia conducerea companiei pe plan local
Subsidiara fintech-ului turcesc Tarfin din România are un nou director general. Valentina Seiciu preia conducerea companiei ...
Fintech-ul Tarfin anunță că începând cu luna noiembrie 2024, fostul director Financiar al companiei Valentina Seiciu (foto) preia funcția de director general, după retragerea din această......
Noile investiții de 362 mil. euro în CET-urile din București, semnate azi, vor scădea costul gigacalorei de la 1.000 la 500 de lei în patru ani
Noile investiții de 362 mil. euro în CET-urile din București, semnate azi, vor scădea costul gigacalorei de la 1.000 ...
Ministerul Energiei a semnat astăzi trei contracte de finanțare din Fondul pentru Modernizare cu Electrocentrale București, ...
ANOFM: 31.009 locuri de muncă sunt vacante la nivel național. Românii pot aplica pentru 209 de posturi în străinătate, oferite prin rețeaua Eures
ANOFM: 31.009 locuri de muncă sunt vacante la nivel național. Românii pot aplica pentru 209 de posturi în străinătate, ...
Agenţii economici pun la dispoziţie un număr de 31.009 locuri de muncă la nivel naţional, în timp ce angajatorii din ...
Agroland Agribusiness raportează venituri de 44,4 milioane de lei, în scădere cu 4%, pentru primele nouă luni din 2024
Agroland Agribusiness raportează venituri de 44,4 milioane de lei, în scădere cu 4%, pentru primele nouă luni din 2024
Agroland Agribusiness (BVB: AAB), companie antreprenorială românească, parte a grupului Agroland, specializată în vânzarea ...