Reducerile de cheltuieli urmează să intre în vigoare de la 1 martie şi prevăd tăierea a 85 de miliarde de dolari pentru următoare şapte luni, până la sfârşitul anului fiscal în desfăşurare, şi de 1.200 de miliarde de dolari în nouă ani, potrivit Bloomberg. Jumătate din sumă va afecta apărarea, iar restul agenţii federale.
Măsurile ar fi trebuit să intre în vigoare de la începutul lunii ianuarie, însă Congresul a amânat până în martie activarea reducerilor de cheltuieli pentru că nu a reuşit să ajungă la un acord privind structura unui plan de austeritate necesar în procesul pe termen lung de stabilizare a finanţelor Statelor Unite.
Efectele intrării în vigore a măsurilor probabil nu vor fi resimţite imediat, întrucât agenţiile federale au avut timp să se pregătească de la începutul anului fiscal actual, în octombrie. Astfel, impactul ar putea fi diferit faţă de închiderea parţială a serviciilor statului în 1995 şi 1996.
Consecinţele anticipate includ trimiterea în concediu fără plată a 800.000 de angajaţi civili ai Pentagonului, reduceri la Administraţia Federală pentru Aviaţie, care ar închide circa 100 de turnuri de control din aeroporturi. De asemenenea, ar fi afectată şi activitatea pazei de coastă, dar şi programe sociale.
În cazul în care Congresul nu se poate pune de acord asupra amânării reducerilor de cheltuieli se estimează un impact negativ de 0,6 puncte procentuale asupra economiei SUA până la sfârşitul anului şi pierderea a 750.000 de locuri de muncă.
Democraţii, inclusiv preşedintele Obama, recomandă înlocuirea mecanismului de activare automată de reduceri de cheltuieli cu o combinaţie de majorări de taxe şi tăieri de fonduri. Obama afirmă că vrea un acord mai amplu pe buget, care să includă şi o rescriere a codului de taxe, precum şi reduceri ale alocărilor pentru sănătate şi alte programe.
Partidul Republican, care controlează Camera Reprezentanţilor, afirmă că nu va accepta colectarea de noi venituri pentru a compensa renunţarea la reducerile de cheltuieli. Soluţia ar fi reducerea fondurilor consumate de guvern, mai ales pentru programe ca Medicare şi Medicaid, consideră aceştia.
Senatul SUA, unde democraţii sunt majoritari, intenţionează să voteze în această săptămână asupra unui plan de 110 miliarde de dolari care ar amâna reducerile de cheltuieli până în ianuarie 2014. Planul se bazează jumătate pe tăieri de cheltuieli, precum stoparea unor subvenţii pentru agricultură, şi jumătate pe taxe mai mari, în special o rată minimă de 30% pentru persoanele cu venituri mari. Prevederea privind veniturile este numită „regula Buffet”, după investitorul american Warren Buffet, unul dintre cei mai importanţi susţinători. Republicanii vor încerca, probabil, să împiedice votul, noteaă Bloomberg.
Liderul Camerei Reprezentanţilor, republicanul John Boehner, a declarat că va lua în considerare orice plan adoptat de Senat.
Congresul american va fi afectat de reducerile de cheltuieli la fel ca orice agenţie federală, însă salariile membrilor legislativului nu vor fi modificate.