Lituania va adera la zona euro în 2015. Avantajele s-ar putea dovedi mai mici decât costurile

Guvernul Lituaniei a aprobat planul de aderare la zona euro, care prevede înfiinţarea de comisii şi de grupuri de lucru pentru trecerea ţării la noua monedă, începând din 2015.
Economica.net - mie, 27 feb. 2013, 12:03
Lituania va adera la zona euro în 2015. Avantajele s-ar putea dovedi mai mici decât costurile

 Astfel, Lituania va deveni ultima dintre republicile baltice care va renunţa la propria monedă: Estonia este deja în zona euro, iar Letonia a declarat recent că va adera la această zonă începând din 2014. Totodată, potrivit cotidianului rus Novîe Izvestia, prin aderarea sa la zona euro Lituania riscă foarte mult, deoarece avantajele aderării ar putea fi mult mai mici decât pierderile.

După cum a declarat ministrul lituanian al finanţelor, Rimantas Sadzius, strategia de trecere la euro va fi pusă în aplicare pe câteva niveluri în paralel. De aceea, este nevoie de diverse grupuri de lucru, fiecare dintre care să fie responsabil pentru un anumit domeniu.

Pentru a introduce moneda euro pe teritoriul lor, lituanienii vor trebui să ‘ajusteze’ indicii economici în conformitate cu toate normele necesare: mai exact, în conformitate cu criteriile de la Maastricht, adoptate pentru evaluarea viabilităţii sistemului financiar al ţării. De obicei, cele mai greu de realizat se dovedesc cererile privind datoria de stat, care nu poate depăşi 60% din Produsul Intern Brut /PIB/, şi rata inflaţiei, care poate fi cu maxim 1,5% peste nivelul mediu înregistrat la acest criteriu în cele mai de succes ţări din zona euro.

Lituania nu are probleme cu datoria de stat, deoarece aceasta este de numai 36,5% din PIB, însă inflaţia este subiectul cel mai dureros. În anul 2012, aceasta a fost de 2,8%, în timp ce nivelul mediu al celor mai de succes ţări ale zonei euro în lupta cu inflaţia – Franţa, Germania şi Italia – este de numai 1,87%.

Totodată, autorităţile lituaniene dau asigurări că pentru înregistrarea nivelului de inflaţie dorit vor fi folosite metode de piaţă. Manipulările datelor statistice, asemeni celor care au avut loc în Grecia, şi solicitări de subvenţii în schimbul reducerii preţurilor nu vor exista în Lituania: desigur, dacă faptele politicienilor lituanieni vor coincide cu declaraţiile lor. Sadzius a dat asigurări că deja în 2014 inflaţia din ţara sa va corespunde celei cerute de zona euro şi atunci nu vor rămâne niciun fel de piedici în faţa integrării finale a ţării în familia europeană.

Potrivit Novîe Izvestia, Lituaniei nu-i va fi uşor să reducă nivelul inflaţiei, însă avantajele de la implementarea euro nu se vor lăsa aşteptate prea mult. ‘Principalul avantaj pentru Lituania constă în faptul că nu vor exista problemele pe care le presupune schimbul valutar’, explică pentru cotidianul rus economistul Salavat Gabdrahmanov. ‘Economia ţării este deja strâns legată de economia UE, astfel că anularea acestor pierderi din tranzacţii vor ajuta ţara să se dezvolte cu mai mult succes’, adaugă expertul.

Cu toate acestea, scepticii atenţionează că Lituania se grăbeşte prea tare către aderarea la euro. Critici la adresa cursului de aderare la zona euro au fost formulate nu o dată atât de forţele de stânga din ţară, cât şi de liberali. Împotriva aderării la zona euro sunt Partidul Social-Democrat şi Mişcarea Liberală. Liderul acesteia din urmă, Eligius Masiulis, este de părere că trecerea la euro va fi avantajoasă pentru Lituania abia după ce UE se va lămuri în legătură cu problema datoriei de stat pe care o au unii dintre membrii săi – Spania, Grecia, Italia -, pentru că, odată cu trecerea la euro, Lituania îşi va pierde politica sa monetară independentă, ceea ce înseamnă că nu va putea reglementa cantitatea de bani din circulaţie şi modifica rata dobânzii.

‘Dacă lituanienii vor înregistra o scădere a producţiei sau o creştere a şomajului, ei nu vor putea să rezolve aceste probleme prin metode monetare, adică să tipărească bani’, precizează Salavat Gabdrahmanov.

Criza economică ce se înregistrează la ora actuală în UE demonstrează că mecanismul unei politici monetare rigide, care limitează posibilităţile anumitor ţări de a-şi soluţiona problemele interne, duce la dezechilibre în primul rând la nivel fiscal – de exemplu, la creşterea datoriei de stat. De aceea, autorităţile lituaniene trebuie să se gândească foarte serios dacă ţara va putea sau nu să depăşească în mod demn posibilele probleme în economie. Pentru că se poate întâmpla ca la Bruxelles să existe o viziune privind depăşirea situaţiei create, iar la Vilnius – alta.

În plus, alte ţări din UE se pot confrunta cu propriile probleme economice, care să necesite aplicarea de reţete ce nu se potrivesc economiei lituaniene. Nu este un secret că tonul în UE este dat de germani şi francezi. Astfel, dacă Lituania va avea divergenţe cu Germania, ea va trebui să cedeze, atenţionează în final ziarul rus.

Te-ar mai putea interesa și
BYD pregătește lansarea unor baterii de tip „blade” mai performante
BYD pregătește lansarea unor baterii de tip „blade” mai performante
Gigantul chinez al vehiculelor electrice BYD a anunțat că va lansa o nouă generație de baterii „blade” în 2025....
Alegeri prezidențiale 2024. AEP a finalizat centralizarea voturilor. Călin Georgescu e pe primul loc. Lasconi l-a depășit pe Ciolacu cu 2.742 de voturi
Alegeri prezidențiale 2024. AEP a finalizat centralizarea voturilor. Călin Georgescu e pe primul loc. Lasconi l-a depășit ...
Site-ul Autorităţii Electorale Permanente, prezenta.roaep.ro, indică luni centralizarea 100% a proceselor verbale la primul ...
Valeriu Iftime (PNL Botoșani): Iohannis are o vină enormă în eșecul lui Nicolae Ciucă. El a stricat PNL
Valeriu Iftime (PNL Botoșani): Iohannis are o vină enormă în eșecul lui Nicolae Ciucă. El a stricat PNL
Liderul PNL Botoşani, Valeriu Iftime, consideră că preşedintele României, Klaus Iohannis, are o vină "enormă" în ...
ThyssenKrupp Steel plănuiește să renunțe la 40% din forța sa de muncă
ThyssenKrupp Steel plănuiește să renunțe la 40% din forța sa de muncă
ThyssenKrupp Steel intenţionează să renunţe la 5.000 de angajaţi până în 2030 şi la încă 6.000 prin vânzarea ...