Planul, care vizează reducerea numărului de facultăţi de la 534 la 384, precum şi scăderea cu 4% a numărului de studenţi admişi în învăţământul superior anul viitor, este justificat în esenţă de reducerile bugetare şi de criza financiară care afectează ţara.
Aplicat studenţilor, care nu au fost niciodată atât de mult expuşi şomajului, planul a provocat deja temeri cu privire la ceea ce presa elenă a numit ‘o generaţie pierdută’, adesea condamnată la exil.
Ministrul grec al educaţiei, Constantin Arvanitopoulos, a afirmat că numărul studenţilor va fi redus cu 4% în următorul an universitar, cu 49.675 studenţi admişi la examenele de admitere faţă de 51.485 anul trecut.
Proiect foarte contestat, fuziunea a 28 de facultăţi, a fost amânată până după 2018, astfel încât studenţii deja înscrişi îşi vor putea finaliza studiile fără a mai fi nevoie să fie transferaţi la o altă instituţie, potrivit presei.
Planul ‘Athina’, care a fost prezentat miercuri în parlament sub forma unui decret prezidenţial, a provocat tensiuni în cadrul coaliţiei guvernamentale, micul partid Stânga Democrată (Dimar), criticând această restructurare ‘care nu are logică academică şi crează mai multe probleme universităţilor şi studenţilor’.