Până acum Ministerul Sănătăţii nu ne-a confirmat dacă aceasta e raţiunea din spatele desfiinţării Caselor judeţene de Asigurări de Sănătate.
Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a anunţat astăzi că direcţiile de sănătate publică judeţene şi Casele judeţene de Asigurări de Sănătate vor fi desfiinţate în următoarele zile. Nicolăescu a precizat că măsura desfiinţării direcţiilor de sănătate publică judeţene şi Caselor judeţene de Asigurări de Sănătate va aduce economii la buget. Ministrul Sănătăţii a mai spus că 2013 va fi anul marilor schimbări în sănătate, precizând că are sprijin politic pentru măsurile pe care le va lua.
Iată ce prevede proiectul noii legi a Sănătăţii în privinţa reorganizării Caselor judeţene de Asigurări de Sănătate
CNAS va intra într-un proces structural de reorganizare la nivel naţional, potrivit proiectului de lege.
Pe de o parte, Casele judeţene de Asigurări de Sănătate se vor reorganiza în case teritoriale. Adică vor dispărea Casele judeţene de Sănătate şi ele se vor reorganiza în casele teritoriale de sănătate, semnificativ mai puţine. Vom avea 10, cel mult 15 case teritoriale de sănătate, anunţa în luna iulie 2012, Vasile Cepoi, ministrul Sănătăţii de la acea vreme, când a făcut public cel de-al doilea proiect al legii Sănătăţii (după ce primul a fost restras). De ce maximum 15 case teritoriale? Pentru că fiecare casă teritorială de sănătate trebuie să aibă minimum un milion de asiguraţi (printre alte criterii specificate în proiect şi pe care le puteţi consulta aici). Acesta este un ordin de mărime, însă. Precizăm că în proiectul de lege nu există vreo referire la numărul de case teritoriale de asigurări de sănătate, valoarea fiind avansată de ministrul Sănătăţii de la acea vreme, în baza criteriilor pe care trebuie să le îndeplinească pentru a putea funcţiona.
Reorganizarea caselor judeţene a fost gândită să fie realizată în două etape, în proiectul de lege. În prima fază, ele se vor reorganiza în case teritoriale de asigurări. După ce casele judeţene de asigurări s-au coagulat în case teritoriale de sănătate, ele vor putea să se organizeze ca societăţi mutuale de asigurări (după modelul belgian).
Vă amintim că în proiectul de lege, societate mutuală de asigurări de sănătate este definită drept casă de sănătate rezultată din recalibrarea caselor judeţene de asigurări dintr-o regiune, care are minimum un milion de asiguraţi şi care gestionează, în principal, asigurarea obligatorie a pacienţilor care acoperă pachetul de bază de servicii medicale.
Societatea mutuală de asigurări va gestiona asigurarea obligatorie la Sănătate a asiguratului, adică cei 10,7% din venitul lui, bani pe care-i virează lunar la Sănătate. Societăţile mutuale de asigurări vor putea încheia şi asigurări facultative, se specifica în proiectul legii Sănătăţii.
Pacienţii se pot înscrie la orice societate mutuală de asigurări din ţară, prin depunerea unei adeziuni ca membru asociat al unei societăţi mutuale de asigurări, mai prevedea proiectul de lege.
Se desfiinţează şi CNAS. Cu numele, spunea proiectul de lege.
Pe de altă parte, CNAS se va desfiinţa şi atribuţiile sale vor fi preluate de Autoritatea Naţională de Reglementare (ANRAOS), se preciza în proiectul de lege a Sănătăţii.
Reorganizarea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi a Caselor judeţene de Asigurări de Sănătate urmărea spargerea monopolului CNAS asupra banilor asiguraţilor. Cum? Prin recalibrarea sistemului de asigurări încât să permită intrarea în piaţă a asiguratorilor privaţi, care vor concura între ei dar şi cu asiguratorii publici de sănătate care sunt tocmai societăţile mutuale de asigurări, menţionate mai sus (care coagulează casele judeţene dintr-o regiune).