Vrei un loc de muncă? Învaţă germana. Cine spune asta

”Ich würde so gern ein Deutscher sein” /aş vrea atât de mult să fiu un german/ spun astăzi tinerii şomeri din Europa, în special din ţările PIGS /Portugalia, Italia, Grecia şi Spania/, cele mai lovite lipsa locurilor de muncă. Nu este suficient să doreşti. Pentru a urca în locomotiva Europei trebuie să o spui fără greşeală în limba lui Schiller şi Kant. Pentru a obţine un contract în Germania, în special pentru specialişti, nu mai este suficientă engleza ca lingua franca, ci este necesar nivelul de germană B1.

În ultimele luni, a fost elaborat un proiect în care Institutele Goethe au ajuns în prima linie. Este vorba de reţeaua de şcoli de limbă şi civilizaţie germană din străinătate, cu o misiune precisă: a servi drept legătură între lumea companiilor germane în căutare de personal calificat şi piaţa forţei de muncă. Bugetul este unul record – 139 milioane de euro, suma alocată de ministrul muncii, Ursula von der Leyen, pentru a încuraja tinerii străini să studieze germana chiar în ţara lor.

Dacă anterior beneficiarii cursurilor de limbă germană erau studenţi la filosofie sau seminarişti, începând de anul trecut s-a înregistrat un boom de companii care au solicitat pregătire în limba germana pentru specialişti. Dacă în 2011 au fost doar 14 companii, în 2012 au fost 40. De exemplu, cele germane din Italia – Lufthansa, Würth, Rheinmetall – şi cele italiene achiziţionate de germani – Ducati, care a devenit Audi Group, şi Italdesign Giugaro, devenită Volkswagen.

În şcolile italiene, 10.000 de elevi suplimentari în ultimul an au optat pentru germană, iar numărul de cursuri la Institutul Goethe a înregistrat o creştere de 25%.

„Pentru a face afaceri, trebuie să ştii nu doar limba, ci şi normele de comportament”, a afirmat Maurizio Casasco, preşedintele ”Confapi”, care reuneşte întreprinderile mici şi mijlocii. „În Brescia, de un an şi jumătate se ţin cursuri de formare în sistemul german de relaţii de muncă, privind optimizarea calităţii şi eficienţei. Aceasta pentru a le face clar italienilor că o livrare la ora 5 din data de 22, de exemplu, trebuie să aibă loc chiar atunci şi nu în ziua următoare şi că trebuie să răspunzi imediat unei cereri, în caz contrar germanii se adresează altcuiva”.

Cu o rată a şomajului de 6,9%, un climat care a permis sindicatului IG Metall să ceară creşteri salariale de 5,5% şi promisiunea Volkswagen de acordare de bonusuri pentru performanţă de 7.200 de euro lucrătorilor din fabricile sale, Germania a devenit piaţa forţei de muncă cea mai atrăgătoare de pe continent.

Pentru ca companiile germane să funcţioneze în fiecare an, în Germania trebuie să vină cel puţin 400.000 de imigranţi. Pare o cifră enormă, dar corespunde actualelor valuri ale migraţiei. În 2012, peste 500.000 de persoane provenite din toate cele 27 de state membre ale UE au căutat locuri de muncă în Germania, întorcând spatele ţărilor cele mai afectate de criza economică. Recordul aparţine Poloniei, dar sunt în creştere şi fluxurile din Spania, Portugalia, Grecia şi Italia. Pentru italieni, Germania devine un fel de nouă Americă. Anul trecut, 32.633 de italieni au plecat acolo din motive de studiu sau căutare de locuri de muncă. Potrivit lui Vassili Tsianos, de la Universotatea din Hamburg, „acestea sunt doar cifrele oficiale: cele reale ar trebui sa fie de trei ori mai mari”.

Este suficient să clichezi pe „job listing” al site-ului ”Make-it-in-Germania”, portalul deschis de Ministerele Economiei şi Muncii din Berlin şi se deschid imediat, cu adrese, contacte şi numere de telefon, sute de oferte de locuri de muncă. ”Iks Engineering” caută, de la 1 martie, un inginer pentru centrala sa din Köln. ”Atlas Titan” angajează un inginer la Hamburg.

Penuria de specialişti durează de ani de zile. Deja în 2009 a existat în fabricile germane un deficit de circa 34.000 de ingineri. Se estimează că deficitul a cauzat în 2010 o pierdere de 3,3 miliarde de euro. În ultimii trei ani, nevoia de tehnicieni şi ingineri a depăşit triplul: în ianuarie 2012 au existat 67.800 de posturi vacante de ingineri în Germania. Un alt deficit evident este cel de informaticieni. În decembrie 2012, spune Ina Kaiser, expertă în domeniu, „în companiile germane au lipsit peste 25.000 de informaticieni iar tendinţa va creşte în anii următori”.

„În clinicile şi spitalele noastre nu dispunem de medici şi personal paramedical”, a afirmat Beate Raabe, purtătoare de cuvânt a Zav, noua Agenţie pentru personalul străin, care s-a deschis la Bonn, pentru a primi şi orienta noii lucrători specialişti din străinătate. Potrivit Asociaţiei spitalelor germane, există astăzi un deficit de cel puţin 12.000 de medici în clinicile din ţară. Încă de pe acum din 440.000 de medici practicanţi peste 32.000 sunt străini. Ei se confruntă cu multe probleme de limbă. Recent, un medic de origine arabă a făcut confuzie între degetul mare (daumen) şi intestin (darm) în fişa medicală a unei paciente spitalizate.

Nu toate cele 16 landuri federale caută de urgenţă ingineri sau medici. Berlinul, de exemplu, care are datorii de 60 miliarde de euro, are o rata a şomajului de 12,4%. „Landurile în care se află companiile Daimler şi Siemens, Porsche şi BMW – Bavaria şi Baden-Württemberg – sunt cele în care, împreună cu landul Hesse, este mult mai pronunţată cererea de forţă de muncă”, a afirmat Friedrich Scherer de la Oficiul de ocupare a forţei de muncă din Nuremberg. „Suntem disperaţi”, afirmă Hanke Hohm, manager al companiei de construcţii Josef Hebel din Biberach, în apropiere de Stuttgart. „Căutăm noi ingineri, dar nu găsim aici, în Germania”, a adăugat el.

Odată cu noul tip de imigrant, tânăr şi calificat, s-a schimbat cu 180 de grade şi politica privind imigraţia a guvernului de la Berlin. „Noi, germanii, avem nevoie de o nouă cultură a ‘Willkommen’, mai deschisă şi mai tolerantă faţă de noii imigranţi”, rezumă Scherer. ”Welcome Center” este noua instituţie de primire care s-a deschis la Hamburg, unde nou-veniţii primesc pachetul de informaţii necesare – de la impozite la posturi în grădiniţe. Totodată, este simplificat la maximum şi permisul de şedere pentru specialiştii neeuropeni care vin să muncească în Germania. Începând din august 2012, un informatician sau un inginer care nu provin din Europa, obţin fără probleme aşa-numita ”Blaue Karte”, dacă au venituri de 46.000 de euro pe an, sau 36.000 de euro pentru specialiştii cei mai solicitaţi.

Recurgând la pieţe ale forţei de muncă atât de diferite de a sa, sistemul german a conştientizat că trebuie să le modeleze după cele mai bune practici ale sale, făcându-le mai asemănătoare cu el. În Germania, combinaţia dintre educaţia tehnică şi formarea în companie merge foarte bine. Din acest motiv, ”Goethe Institut” va organiza la 22 martie o conferinţă la Roma, pe tema „La muncă cu germana”. Totodată, ”Italia lavoro”, compania controlată de Ministerul Economiei, ia măsuri pentru a apropia atât şcolile cât şi universităţile italiene de cerinţele companiilor germane din Italia.