Suma este mai mare decât bugetul Jocurilor Olimpice din 2010 de la Vancouver, dar reprezintă numai 15% din investiţiile de 50 miliarde de dolari estimate de Rusia pentru organizarea evenimentului de anul viitor.
Printre proiectele la care va participa şi Rotenberg se numără o conexiune de transporturi de 8,3 miliarde de dolari între Soci şi staţiunile de schi din Munţii Caucaz, o autostradă de 2,1 miliarde de dolari pe malul Mării Negre, un media center de 387 milioane de dolari şi o reţea rutieră de 133 milioane de dolari care va face legătura între diversele obiective din parcul olimpic. Această ultimă investiţie va fi utilizată în viitor şi ca circuit de Formula 1, primul din Rusia.
„Este o risipă monumentală de bani publici. Un mic număr de persoane de la vârf controlează resursele şi nu pot fi trase la răspundere”, comentează pentru Bloomberg Stefan Szymanski, economist specializat pe probleme de sport la Universitatea Michigan, specializat în finanţarea Jocurilor Olimpice.
Astfel, Jocurile de la Soci din 2014 se prefigurează a fi cea mai scumpă competiţie olimpică organizată vreodată.
Rotenberg (61 de ani) face parte dintr-un grup de apropiaţi ai lui Putin, cunoştinţe din tinereţe, din perioada petrecută la KGB sau la guvernul local din Sankt Petersburg, care au acumulat averi şi putere în cei 13 ani în care liderul de la Kremlin a fost preşedinte, premier, apoi din nou preşedinte.
În unele cazuri, averile acumulate de apropiaţii lui Putin au contrastat cu decăderea oligarhilor ale căror afaceri au înflorit în timpul predecesorului lui Putin, Boris Elţîn. Diferenţierea dintre noul val de oameni de afaceri prosperi şi vechii oligarhi se vede şi în bugetul de 50 miliarde de dolari pentru organizarea primelor Jocuri Olimpice de iarnă în Rusia.
Astfel, în timp ce Rotenberg şi alţi asociaţi mai vechi ai lui Putin, precum Gennady Timochenko, cofondator al traderului de petrol Gunvor, sau şeful companiei feroviare Russian Raiwalys Vladimir Yakunin, se pregătesc să câştige de pe urma generozităţii de care dă dovadă guvernul în privinţa Jocurilor Olimpice, oligarhii din era Elţîn, precum Vladimir Potanin sau Oleg Deripaska, susţin că sunt dezavantajaţi.
Potanin şi Deripaska, directori şi acţionari la Norilsk Nickel, respectiv Rusal, cei mai mari producători de nichel şi aluminiu la nivel mondial, au primit din bugetul olimpic proiecte care ar putea rămâne neprofitabile timp de mai mulţi ani.
Potanin trebuie să investească 2,2 miliarde de dolari la staţiunea Rosa Khutor, unde vor avea loc majoritatea concursurilor de schi, în timp ce Deripaska va cheltui 1,5 miliarde de dolari pentru renovarea aeroportului din Soci, construirea unui port, şi a unuia dintre cele două sate olimpice unde vor fi cazaţi atleţii şi ceilalţi membri ai delegaţiilor oficiale.
Şeful proiectului de la Rosa Khutor, Serghei Bachin, susţine că compania de proiect a întârziat cu plata unor datorii către banca de stat VEB deoarece a fost închisă pentru turişti în repetate rânduri pentru competiţii-test înaintea jocurilor olimpice. După încheierea competiţiei, staţiunea va fi nevoită să investească alte 130 milioane de dolari în reconversia pentru operaţiuni comerciale.
„S-au construit pentru Jocurile Olimpice multe lucruri inutile din punct de vedere comercial înainte şi după eveniment. Banii au fost cheltuiţi, dobânzile se acumulează”, a declarat Potanin în februarie, în timpul unei vizite la Rosa Khutor împreună cu preşedintele Putin şi preşedintele Comitetului Olimpic Internaţional, Jacques Rogge.
Portul de 200 milioane de dolari construit de grupul Basic Element, controlat de Deripaska, pentru a trimite materiale de construcţii către şantierele olimpice, funcţionează la o cincime din capacitatea planificată deoarece o bună parte din cantităţi au fost preluate de operaţiuni feroviare sau rutiere.
„Dacă investitorii nu vor obţine niciun profit sau sprijin de la guvern şi vor pierde o marte parte din banii investiţi pentru Jocurile Olimpice, situaţia nu va avea un impact pozitiv asupra încrederii”, a declarat directorul general adjunct al Basic Element într-un interviu pentru Bloomberg.
Olympstroy, compania de stat care se ocupă de lucrările de la Soci, a refuzat să prezinte costurile individuale ale proiectelor. Compania a avut patru directori generali în cei şase ani de activitate.
Reprezetanţii companiilor omului de afaceri Arkady Rotenberg nu au comentat cu privire la contractele pentru Jocurile Olimpice.
Rotenberg a declarat pentru FInancial Times într-un interviu publicat în noiembrie că preţuieşte prietenia cu Putin, însă nu ar abuza niciodată relaţia cu preşedintele în vederea unui câştig personal.
Purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a declarat că succesul lui Rotenberg nu are legătură cu relaţia sa cu Putin.
„Nicio prietenie nu îţi poate oferi accesul la proiecte legate de Jocurile Olimpice, foarte dificil de câştigat pentru că sunt greu de implementat şi nu sunt la fel de profitabile precum alte contracte în domeniul construcţiilor”, a afirmat Peskov.
Rotenberg a făcut avere prin vânzarea de ţevi şi construcţia de conducte pentru Gazprom, cel mai mare producător de gaze naturale din lume. Arkady şi fratele său, Boris, au averi estimate la 2,97 miliarde de dolari fiecare, pe locul 36 în topul celor mai bogaţi ruşi, potrivit revistei ruse CEO.
Putin a făcut eforturi pentru a găzdui mai multe evenimente de importanţă mondială în Rusia, pentru a promova imaginea ţării şi a creşte economia prin proiecte mari de infrastructură.
Camera de Audit din Rusia, care supraveghează cheltuirea banului public, a precizat că aproximativ 506 milioane de dolari din bugetul pentru Soci au fost cheltuite „nepotrivit” până în prezent, fără a oferi alte informaţii.
Rusia a dublat în septembrie estimarea privind investiţiile necesare pentru găzduirea Cupei Mondiale la fotbal în 2018, la 20 miliarde de dolari. Cifra a fost descrisă de ministrul Sportului Vitali Mutko drept „aproximativă”, potrivit RIA Novosti.
În Brazilia, bugetul Guvernului pentru organiarea Cupei Mondiale din 2014 este de aproximativ 15 miliarde de dolari.
Putin a promis în repetate rânduri că va acţiona împotriva corupţiei. În luna februarie, preşedintele l-a demis pe Akhmed Bilalov, vicepreşedintele Comitetului Olimpic Rus, motivând că fratele acestuia, a cărui companie se ocupă de amenajarea complexului de sărituri cu schiurile, a depăşit bugetul şi are întârzieri la proiect.