Străinii care fac investiţii majore în SUA pot obţine cartea verde de rezidenţă permanentă

Prin acest program, cunoscut sub numele de EB-5, străinii investesc bani în economia americană şi, în schimbul investiţiilor lor – şi al depunerii unei serii documente, printre care înregistrări bancare şi fiscale, verificări de cazier şi chiar teste de sifilis – primesc cinci cărţi verzi.

Programul EB-5 cunoaşte un boom de popularitate, determinat în mare măsură de o economie americană în dificultate, în care dezvoltatorii caută noi surse de capital. El este alimentat şi de cererea în creştere a numărului de străini care doresc accesul la şcoli americane, de investiţiile în condiţii de siguranţă în proiecte din SUA şi – în cazul Chinei, de unde provin majoritatea investitorilor – o mai mare libertate.

Programul se bucură de un sprijin bipartizan larg în Congres iar senatori-cheie, care negociază o revizuire a sistemului imigraţiei, au declarat că înclină spre extinderea programelor de viză care oferă o impulsionare imediată a economiei.

Alţii susţin însă că sumele programului EB-5 nu fac decât să cumpere cetăţenia, iar acest lucru le permite în mod nedrept unor străini bogaţi să scurteze traseul vizei înaintea altora care aşteaptă ani de zile.

„Nu cred că ar trebui să vindem admiterea în Statele Unite”, a declarat David Nord de la Centrul pentru Studii privind Imigraţia, care favorizează imigraţia redusă. Susţinătorii numesc programul un ”no-brainer” /o idee simplă/ deoarece creează locuri de muncă şi atrage investiţii. „Dacă ai imigranţi cu înaltă calificare, extrem de talentaţi, cu bani, care plătesc şi se angajează să facă lucruri pozitive, sunt înclinat să cred că este grozav”, a declarat fostul ministru de finanţe Lawrence Summers.

De când a fost iniţiat programul EB-5 în 1992, peste 29.000 de persoane au primit vize, străinii au investit peste 6,8 miliarde dolari şi au fost create 50.000 de locuri de muncă în SUA, potrivit unor oficialii americani. Trei sferturi din toate aceste vize au fost eliberate din 2008, anul în care a lovit recesiunea iar dezvoltatorii au început să aibă probleme cu obţinerea de capital.

Programul oferă, de asemenea, finanţare ieftină pentru dezvoltatorii din SUA. Investitorilor din programul EB-5 li se oferă randamente foarte mici la investiţia lor – de obicei, aproximativ 1 până la 3% – mai degrabă decât ratele mai mari pe care dezvoltatorii trebuie să le plătească pentru finanţarea tradiţională.

Oficiali ai Departamentului de Stat au declarat că sunt pe cale să emită un număr record de vize în acest an – peste 9.000, aproape la limita anuală de 10.000 autorizată de Congres, dintr-un total de 140.000 de vize pentru imigranţi pe bază de locuri de muncă. Peste 70% dintre ele merg către investitori chinezi, dar şi mulţi alţii proveniţi din Coreea de Sud, Taiwan, India, Emiratele Arabe Unite şi Canada.

Programul le cere străinilor să investească 1 milion de dolari, cu excepţia cazului în care un proiect este într-o zonă rurală sau într-un loc cu o rată a şomajului deosebit de ridicată, unde investiţia necesară este de 500.000 de dolari. Marea majoritate a vizelor eliberate sunt pentru sume mai mici.

Alejandro Mayorkas, director al ”U.S. Citizenship and Immigration Services” (USCIS), care supervizează programul, a declarat că numărul de membri ai personalului care examinează aplicaţiile EB-5 a crescut de la 10 la 50. Mayorkas a mai precizat că a cooptat economişti şi jurişti specializaţi în afaceri pentru a examina aplicaţiile complexe şi speră să scurteze timpul de procesare a aplicaţiilor, care poate dura mai mult de un an. Acest lucru ar ajuta la a face mai competitive SUA faţă de Canada, Marea Britanie, Australia, Noua Zeelandă şi alte ţări care au programe similare.

Industria hotelieră din SUA a fost deosebit de entuziasmată: Marriott International a obţinut 500 milioane de dolari capital EB-5, iar Hilton Worldwide a obţinut 100 milioane dolari.

Potrivit Washington Post, programul EB-5 a fost atât de prost condus în anii 1990, încât a fost efectiv oprit din 1998 până în 2003. Un raport al ”Government Accountability Office” (GAO) al SUA pe 2005 a constatat că problemele au apărut atunci când multor investitori li s-a permis să dea promisiuni necondiţionate în scris că vor plăti, în loc de cash. Oficiali americani au declarat totodată că programul a avut de suferit din cauza unor oficiali de stat şi locali care au eludat regulile pentru a face ca anumite proiecte să se califice pentru finanţare.

În contextul în care EB-5 a crescut, a rezultat o reţea imensă de recrutori şi intermediari, care au pus în legătură investitori străini ce doreau vize în SUA cu dezvoltatori care doreau capital. Unii au fost incompetenţi sau corupţi, mai notează ziarul american.