DEZVĂLUIRI fără precedent: Afacerile ascunse ale politicienilor şi bogaţilor din peste 170 de ţări

Un număr de 86 de jurnalişti din 46 de ţări au participat la investigaţiile coordonate de The International Consortium of Investigative Journalists (ICIJ), parte a Center for Public Integrity din Washington, fiind posibil ca cercetarea să fie cea mai amplă colaborare jurnalistică transfrontalieră din istorie, potrivit unui comunicat al asociaţiei.

Informaţiile au fost obţinute de ICIJ din 2,5 de milioane de fişiere digitale.

Raportul realizat de ICIJ şi reţelele sale partenere din întreaga lume este primul dintr-o serie de relatări care vor fi prezentate până pe 15 aprilie, alte informaţii urmând să fie făcute publice pe parcursul anului, pe măsură ce investigaţia va progresa.

„Această investigaţie ridică perdeaua de deasupra sistemului offshore şi oferă o imagine transparentă a paradisurilor fiscale şi a persoanelor şi companiilor care beneficiază de ele”, a declarat Gerard Ryle, director al ICIJ.

Fişierele identifică persoanele din spatele unor companii şi trusturi private înregistrate în Insulele Virgine Britanice, Cook Islands, Singapore şi alte paradisuri fiscale.

Între aceste persoane se află medici şi dentişti din SUA, greci din clasa de mijloc, directori de companii din Rusia, miliardari din Europa de Est şi Indonezia, speculatori de pe Wall Street, dealeri internaţionali de arme şi familiile şi asociaţi unor dictatori.

Documentele prezintă fapte şi date, respectiv transferurile de bani şi legăturile dintre companii şi persoane, şi arată extinderea fenomenului secretelor financiare offshore în întreaga lume, care a permis celor bogaţi şi cu relaţii să eludeze fiscul, alimentând corupţia deopotrivă în ţările dezvoltate şi sărace.

Totodată, este vorba de cele mai multe informaţii confidenţiale obţinute vreodată de o organizaţie de media. Mărimea totală a fişierelor, măsurată în gigabiţi, este de peste 160 de ori mai mare decât scurgerile de date ale Departamentrului de Stat din SUA obţinute de Wikileaks în 2010.

La analizarea documentelor ICIJ a colaborat cu reporteri ai The Guardian şi BBC, Le Monde, Suddeutsche Zeitung şi Norddeutscher Rundfunk, Washington Post, the Canadian Broadcasting Corporation (CBC) şi alte 31 de parteneri media din lume.

Pe parcursul cercetării au fost intervievaţi sute de experţi, oficiali guvernamentali, avocaţi, clienţi offshore şi alte surse din întreaga lume.

Între persoanele menţionate de raport se află soţia vicepremierului rus Igor Şuvalov şi doi directori ai Gazprom, care potrivit documentelor au participaţii la companii din Insulele Virgine Britanice. Toţi trei au refuzat să comenteze.

Documentele arată cum megabogaţii se folosesc de structuri complexe offshore pentru a deţine proprietăţi, opere de artă şi alte bunuri, beneficiind în acelaşi timp de avantaje fiscale care nu se află la îndemâna oamenilor obişnuiţi.

Între spaniolii identificaţi în documente se află şi baroneasa Carmen Thyssen-Bornemisza, care foloseşte o companie din Cook Islands pentru achiziţia de lucrări de artă prin case de licitaţii ca Sotheby’s şi Christie’s.

Între cei 4.000 de americani figurează Denise Rich, compozitoare nominalizată la premiile Grammy al cărei fost soţ s-a aflat în centrul unui scandal de graţiere, la sfârşitul mandatului preşedintelui Bill Clinton.

Un alt nume proeminent din SUA este James R. Mellon, a cărui familie a fondat companii cunoscute, precum Gulf Oil şi Mellon Bank. El s-a folosit de patru companii din Insulele Virgine Britanice şi Lichtenstein pentru tranzacţii cu instrumente financiare şi transferul a zeci de milioane de dolari între conturile offshone pe care le deţinea.

Principalele concluzii ale investigaţiei sunt că oficiali guvernamentali, familiile şi asociaţii lor din Azerbaijan, Russia, Pakistan, the Philippines, Thailand, Canada, Mongolia şi alte ţări se folosesc de companii şi conturi bancare ascunse. Superbogaţii recurg la structuri complexe offshore pentru a deţine proprietăţi, iahturi, opere de artă şi alte active pentru avantaje fiscale.

Multe dintre cele mai mari bănci ale lumii, între care UBS, Clariden şi Deutsche Bank, au lucrat agresiv pentru a pune la dispoziţia clienţilor companii ascunse în Insulele Virgine Britanice şi alte paradisuri fiscale.

O întreagă industrie de contabili, intermediari şi alţi angajaţi bine plătiţi au ajutat patronii să îşi ascundă identităţile şi interesele de afaceri, acoperind astfel spălarea de bani şi alte activităţi ilegale.

De asemenea, schemele piramidale şi alte fraude de amploare folosesc în mod curent paradisurile fiscale pentru inregistrare şi transferul câştigurilor ilegale.

Raportul arată că mulţi dintre cei care operează în paradisuri fiscale sunt implicaţi în tranzacţii legale, dar participanţii la cercetare au ridicat semne de întrebare legate de lipsa transparenţei şi practicile ilegale care predomină în lumea offshore.

Între ţările incluse se află, în ordine alfabetică, Argentina, Armenia, Australia, Azerbaijan, Belgia, Brazilia, Bulgaria, Canada, Chile, Columbia, Costa Rica, Croaţia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Georgia, Germania, Grecia, India, Irelanda, Italia, Japonia, Kosovo, Letonia, Malarezia, Mexic, Moldova, Olanda, Noua Zeelandă, Nigeria, Norvegia, Pakistan, Paraguai, Filipine, România, Rusia, Serbia, Singapore, Africa de Sud, Spania, Sri Lanka, Suedia, Elveţia, Thailanda, Ucraina, Marea Britanie, SUA şi Venezuela.

The International Consortium of Investigative Journalists este o reţea internaţională de reporteri care colaborează la articole de investigaţie. Organismul a fost înfiinţat în 1997 de Center for Public Integrity din Statele Unite, pentru concentrarea pe probleme care depăşesc graniţele naţionale. Cu 160 de membri în peste 60 de ţări, ICIJ se concentrează pe criminalitatea transfrontalieră, corupţie şi putere.

Center for Public Integrity este o organizaţie de presă independentă nonprofit specializată în jurnalism de investigaţie în probleme de importanţă publică majoră. Din 1990, acest centru, cu sediul la Washington, a publicat peste 500 de rapoarte de investigaţie şi 17 cărţi pentru mai multă transparenţă a instituţiilor.