În ceea ce priveşte managementul resurselor umane, instituţia îşi propune ocuparea, prin recrutare externă, a 2.000 de posturi vacante, iar domeniile prioritare de ocupare cu tineri absolvenţi sunt IT, statistică, econometrie şi managementul proiectelor.
„Reformarea Agenţiei prin digitalizare, componentă esenţială a unui exerciţiu strategic modern, trebuie dublată de o a două componentă de maximă importanţă – managementul eficient al resurselor umane. O preocuparea constantă a Agenţiei va fi asigurarea unui management eficient al resurselor umane, dezvoltarea competenţelor şi întinerirea aparatului de funcţionari proprii. Punerea la dispoziţie, de către Agenţie, a unor servicii moderne, presupune existenţa unui corp de funcţionari corespunzător dimensionat, care beneficiază de o pregătire profesională continuă şi manifestă un comportament proactiv. Dacă în prezent există circa 2500 de posturi vacante, peste 5 ani numărul acestora va creşte la 6000, ca urmare a atingerii pragului vârstei de pensionare de către unii funcţionari. Este evident faptul că digitalizarea va genera o reducere a numărului de posturi vacante necesare şi, ţinând seama că perioada de formare a unui angajat este de minim doi ani, în perioada 2021 – 2024 este necesară ocuparea prin recrutare externă a 2000 de posturi vacante. Domeniile prioritare de ocupare a posturilor vacante cu tineri absolvenţi sunt: IT, statistică, econometrie, managementul proiectelor etc”, se precizează în documentul citat.
Cele patru obiective strategice pe care şi le propune ANAF pentru perioada 2021 – 2024 sunt îmbunătăţirea serviciilor oferite, soluţii digitale integrate, prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale şi eficienţa şi transparenţă.
Pentru îmbunătăţirea serviciilor oferite de Fisc se au în vedere, printre altele, implementarea unui mecanism anual de analiză şi evaluare atât a impactului serviciilor oferite cât şi a satisfacţiei contribuabililor, consultarea mediului de afaceri cu privire la viitoare măsuri, simplificarea formularelor şi declaraţiilor şi reducerea numărului acestora şi simplificarea graduală a procedurilor vamale.
Totodată, activitatea de administrare fiscală a marilor contribuabili va fi specializată pe sectoare de activitate iar managementul arieratelor fiscale va fi reconceptualizat, obiectivul fiind utilizarea metodelor de segmentare a contribuabililor în funcţie de profilul de risc.
Documentul promite furnizarea de servicii simple şi accesibile pentru contribuabili (simplificarea procedurii de înregistrare în scopuri de TVA sau extinderea la nivel naţional a serviciului de programări on-line şi furnizarea de servicii în sistem self-services)
„Creşterea capacităţii de colectare a veniturilor bugetare se află în strânsă concordanţă cu procesul de digitalizare. De altfel, criza generată de pandemia de COVID-19 a accentuat nevoia de digitalizare, mai ales în zona de furnizare de servicii către contribuabili, dar şi în ceea ce priveşte necesitatea de a gestiona volume masive de date şi informaţii pentru o mai bună înţelegere a contextului economic. Transformarea digitală a ANAF este necesară pentru a furniza capacitatea optimă de răspuns la provocările informaţionale actuale şi viitoare”, se precizează în document.
Astfel, ANAF are în vedere digitalizarea tuturor formularelor şi declaraţiilor fiscale şi extinderea posibilităţii de depunere on-line a acestora prin intermediul platformei SPV, precum şi prin intermediul portalului e-guvernare.ro.
Totodată, instituţia promite că va trimite informări personalizate adresate contribuabililor, cu privire la noutăţile legislative şi situaţia fiscală proprie iar facilităţile din SPV vor putea fi accesate prin intermediul unei aplicaţii pentru telefoanele mobile.
În ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, ANAF precizează că pachetul dedicat colectării masive de date, prin implementarea sistemelor SAF-T, desk-audit (dezvoltarea componentei de control fiscale ce vizează verificarea documentară de către structurile cu atribuţii de inspecţie fiscală, antifraudă şi cu atribuţii de verificare a situaţiei patrimoniale personale), interconectarea caselor de marcat şi factura electronică, precum şi interoperabilitatea bazelor de date, vor conduce la furnizarea de date fiscale consistente către sistemul de analiză de risc, activitate care va conduce la diminuarea evaziunii fiscale şi la creşterea veniturilor colectate ca pondere în PIB.
Segmentarea contribuabililor pe bază de risc fiscal şi o creştere a ponderii verificărilor documentare faţă de controalele clasice, sunt două dintre măsurile propuse pentru reformarea managementului riscului de neconformare.
Tot pentru combaterea evaziunii fiscale se au intensificarea acţiunilor de control în domeniul preţurilor de transfer, inclusiv prin gestionarea eficientă a informaţiilor obţinute ca urmare a utilizării instrumentelor de cooperare administrativă şi eficientizarea acţiunilor de executare silită destinate recuperării arieratelor fiscale.
„Având în vedere faptul că din perspectiva conformării voluntare s-au creat numeroase instrumente privind procesul de administrare fiscală, din punct de vedere al acţiunilor de executare silită destinate recuperării arieratelor fiscale şi în egală măsură, în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, acţiunile ANAF se vor derula în sistem integrat vizând atât persoanele juridice, cât şi persoanele fizice care au calitatea de asociaţi, administratori până la beneficiarul real, în condiţiile legii. Această modalitate de investigare a comportamentelor fiscale necorespunzătoare va aduce cu certitudine o eficienţă sporită în ceea ce priveşte colectarea veniturilor la bugetul general consolidat, din sfera ANAF”, se precizează în document.
Potrivit acestuia, se are în vedere ca, până la finalul anului 2022, indicatorul Gradul de conformare la declarare şi la plată să ajungă la nivelul înregistrat în anul 2019.
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a publicat pe site trei dintre strategiile ce vor fi implementate pe parcursul următorilor ani, respectiv Strategia ANAF pentru perioada 2021-2024, Strategia de digitalizare (2021 – 2025) şi Planul de comunicare (2021).