MFP: Facilitatea fiscală de 1.500 de lei pentru creşe şi grădiniţe, impact bugetar estimat la 4,5 miliarde lei

MF a publicat luni un proiect de ordonanţă de urgenţă potrivit căruia deductibilitatea cheltuielilor cu educaţia timpurie, respectiv 1.500 de lei pentru creşe sau grădiniţe, se va suspenda până la finalul anului.

„Legea nr. 239/2020 a fost adoptată fără a fi precizate sursele de finanţare pentru măsurile fiscale instituite şi fără a prezenta niciun fel de estimări asupra impactului bugetar la momentul adoptării. Conform estimărilor ulterioare ale Ministerului Finanţelor, mecanismul actual de scădere a plafonului fiscal de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil din impozitul pe profit datorat poate genera, la nivelul anual, un impact estimat asupra veniturilor bugetare de 4,5 miliarde lei, ceea ce ar presupune o creştere a deficitului bugetar cu 0,4 pp, până la 7,56% din PIB, cu impact atât din perspectiva spaţiului fiscal restrâns determinat de măsurile curente de susţinere şi stimulare economică pe fondul pandemiei Covid-19, cât şi din perspectiva procedurii de deficit excesiv în care se află România, ajustarea fiscal-bugetară fiind o condiţie necesară pentru accesarea fondurilor alocate ţării noastre din Mecanismul pentru Redresare şi Rezilienţă”, se menţionează într-un comunicat remis luni AGERPRES.

Astfel, Ministerul Finanţelor lansează un apel la dialog deschis către reprezentanţii Senatului României şi ai Camerei Deputaţilor şi îşi exprimă disponibilitatea de a oferi asistenţă în vederea rectificării prevederilor Legii nr 239/2020, astfel încât aceasta să fie clară, echitabilă şi aplicabilă.

„Cu privire la proiectul de act normativ privind unele măsuri fiscale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul fiscal şi prorogarea unor termene, publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor, prin care se propune suspendarea aplicării dispoziţiilor art. 25 alin. (4) lit. i1) – i2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare”, reprezentanţii ministerului precizează că „noile reguli fiscale reglementate s-au dovedit insuficiente pentru a permite aplicarea lor”.

Potrivit sursei citate, în practică, aşa cum au semnalat atât contribuabilii interesaţi/organizaţiile profesionale interesate de accesarea facilităţii fiscale privind educaţia timpurie, cât şi organele fiscale, şi chiar parlamentari, noile reguli fiscale reglementate s-au dovedit insuficiente pentru a permite aplicarea lor.

Unul dintre motivele menţionate este acela că „nu sunt definite categoriile de unităţi eligibile care oferă servicii de educaţie timpurie, conform legislaţiei în vigoare, în condiţiile existenţei unei multitudini de categorii furnizori de educaţie timpurie”, precum unităţi alternative de învăţământ: Montessori, Waldorf, „after-school”-uri, cluburi ale copiilor etc, cu forme diferite de organizare juridică, respectiv asociaţii, fundaţii, societăţi.

Totodată, potrivit Ministerului Finanţelor, nu sunt precizate categoriile de cheltuieli eligibile pentru acordarea stimulentului fiscal, în condiţiile în care în practică există o multitudine de categorii de servicii furnizate pentru educaţie timpurie. Pe de altă parte, nu este prevăzută modalitatea de suportare/decontare de către angajator a cheltuielilor cu educaţia timpurie şi nici documentele justificative corespunzătoare. De asemenea, nu este specificată modalitatea de fracţionare a plafonului de 1.500 lei/copil între angajatorii părinţilor şi/sau între angajatorii aceluiaşi părinte.

Potrivit sursei citate, nu este prevăzută modalitatea de calcul pentru plafonul creditului fiscal, în corelaţie cu perioada de calcul/declarare a impozitului pe profit (trimestrial/anual), respectiv cazul angajatorilor care înregistrează pierdere.

„Măsurile fiscale instituite de Legea nr. 239/2020 au un caracter discriminatoriu prin raportare la diferite categorii de angajaţi care au alţi angajatori decât persoanele juridice plătitoare de impozit pe profit, cum sunt: plătitorii de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, plătitorii de impozit specific unor activităţi sau instituţiile publice, precum şi în cazul angajatorilor care obţin venituri din activităţi independente, cum ar fi: profesii liberale, persoane fizice autorizate sau întreprinderi individuale”, se mai spune în comunicat.

Totodată, o altă problemă legată de aplicarea măsurilor fiscale instituite de Legea nr 239/2020 se referă la faptul că, atât taxa pe valoarea adăugată, cât şi accizele sunt impozite indirecte reglementate la nivelul Uniunii Europene prin directive care sunt obligatorii pentru toate statele membre şi în cazul acestora nu se pot acorda alte facilităţi fiscale decât cele prevăzute în mod expres de respectivele directive.

„Scăderea cheltuielilor cu educaţia timpurie din taxa pe valoarea adăugată datorată sau din accizele datorate contravine regulilor de funcţionare a acestor impozite, astfel cum sunt stabilite de legislaţia europeană în domeniu. Potrivit art. 148, alin. (2) şi (4) din Constituţia României, republicată, ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. În acelaşi timp, Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării”, se mai spune în comunicat.

Potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă postat pe pagina de internet a Ministerului Finanţelor, deductibilitatea cheltuielilor cu educaţia timpurie, respectiv 1.500 de lei pentru creşe sau grădiniţe, se va suspenda până la finalul anului.

„Aplicarea prevederilor art. 25 alin. (4) lit. i1) şi i2), art. 76 alin. (4) lit. x) şi art. 142 lit. z) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se suspendă, începând cu data de 1 aprilie 2021 şi până la data de 31 decembrie 2021, inclusiv”, se spune în proiectul de act normativ.

În document se precizează că, pe perioada suspendării, în cazul cheltuielilor pentru funcţionarea creşelor/grădiniţelor aflate în administrarea contribuabililor se reglementează regimul fiscal aplicabil înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 239/2020 respectiv de cheltuieli sociale deductibile, la calculul rezultatului fiscal, în limita de 5% aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Codului muncii.

Citeste si: Decontarea cheltuielilor cu educaţia timpurie a copiilor, în limita a 1.500 lei pe lună, suspendată până la 1 ianuarie 2022; nu poate fi aplicată în forma actuală