După modelul Cipru: Europa pregăteşte legea care ia din banii clienţilor băncilor cu probleme

Miniştrii de finanţe din ţările Uniunii Europene vor analiza în această vineri un proiect de lege prin care să fie impuse pierderi deponenţilor cu peste 100.000 de euro în conturi, precum şi depozitelor interbancare, în cazul în care o bancă intră în dificultate.
Mihai Banita - joi, 11 apr. 2013, 10:14
După modelul Cipru: Europa pregăteşte legea care ia din banii clienţilor băncilor cu probleme

Miniştrii de finanţe din UE se vor întâtlni mâine la Dublin, Irlanda – ţară care deţine preşedinţia UE – pentru a discuta forma în care va apărea în 2015 noua lege privind redresarea şi rezoluţia băncilor.

Potrivit Reuters, aceştia vor lua în calcul şi un proiect pregătit de oficialii irlandezi, în care se precizează că vor suferi pierderi şi depozitele interbancare cu maturitatea de până la o lună, dacă o bancă intră în dificultate. De asemenea, potrivit documentului studiat de jurnaliştii de la Reuters, deponenţii vor suferi şi ei pierderi, imediat după acţionari. Astfel, la fel ca în cazul crizei din Cipru, deponenţii cu până la 100.000 de euro în conturi vor fi protejaţi, însă cei cu depozite peste acest prag vor suferi pierderi, în cazul în care banca la care au pus banii are probleme. Procesul poartă numele de bail-in. Banii confiscaţi vor fi folosiţi la recapitalizarea băncilor insolvente. (În ultimii ani, până la Cipru, băncile au fost salvate din banii contribuabililor).

Deşi este promisă protecţia deponenţilor cu sub 100.000 de euro în bănci, trebuie luată în calcul şi situaţia firmelor. Chiar şi cele de dimensiuni mici au rulaje de peste 100.000 de euro în conturile curente, şi o confiscare parţială a banilor le-ar pune probleme.

Au promis că acţiunea din Cipru nu este un model pentru UE

De la startul crizei bancare din Cipru – în care deponenţii mari vor suferi pierderi ce ar putea ajunge la 100% din sumele neasigurate – oficialii europeni au dat asigurări că soluţia aplicată în ţara insulară este una singulară, şi că nu reprezintă un model pentru Europa. Ciprul, au spus aceştia, este un paradis fiscal cu un sistem bancar mult prea mare pentru dimensiunea economiei, şi că este nevoie de contribuţia deponenţilor care au căutat randamente ridicate pentru ca statul cipriot să primească un bailout de 10 miliarde de euro. Istoria recentă a crizei europene arată că de multe ori declaraţiile capilor UE sunt contrazise de faptele ulterioare.

Singurul care a rupt această retorică este ministrul de finanţe al Olandei şi noul şef al Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem. Acesta declara recent că: „Dacă există un risc în bancă, prima noastră întrebare este ‘OK, ce aveţi voi, bancherii, de când să faceţi? Ce puteţi face să vă recapitalizaţi singuri?’ Dacă banca nu o poate face, atunci vom vorbi cu acţionariii şi cu deţinătorii de obligaţiuni şi le vom cere lor să contribuie la recapitalizarea băncii, şi, dacă este nevoie, şi deponenţilor neasiguraţi”. În scurt timp, însă, olandezul şi-a retras declaraţiile.

De asemenea, preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, declara recent că acţiunea din Cipru nu este un model.

Pentru prima oare se vorbeşte, însă, despre contribuţa la bail-in a băncilor care au depozitat banii la bănci insolvente. În modelul propus, pierderile s-ar muta de la o bancă la alta – astfel că şi băncile cu exces de lichiditatea care şi-au asumat riscul să le împrumute pe cele cu deficit ar putea întâmpina probleme. Asta ar duce la zădărnicirea încrederii între bănci, în condiţiile în care pieţele neasigurate interbancare sunt oricum disfuncţionale – băncile cu probleme accesează fie fonduri de la Banca Centrală Europeană, fie împrumuturi repo (cu garanţii) de la alte bănci. 

Criza din Cipru a contaminat şi alte ţări din regiune unde băncile s-au extins. În România, sucursala Bank of Cyprus este închisă de două săptămâni, perioadă în care clienţii nu au acces la depozite. Ciprioţii caută cumpărător pentru sucursala din România. În acelaşi timp, şi Marfin Bank trebuie să îşi caute acţionar, din moment ce banca mamă, Laiki Bank, va fi închisă.

Te-ar mai putea interesa și
Turcia – Erdogan va discuta cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, despre războiul din Ucraina
Turcia – Erdogan va discuta cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, despre războiul din Ucraina
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan va discuta luni despre cele mai recente evoluţii din războiul Rusia-Ucraina cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, în cadrul vizitei acestuia la Ankara,......
Cristian Buşoi, despre conducerea PNL: Există argumente extrem de puternice în favoarea lui Ilie Bolojan
Cristian Buşoi, despre conducerea PNL: Există argumente extrem de puternice în favoarea lui Ilie Bolojan
Liberalul Cristian Buşoi a declarat luni că există argumente "extrem de puternice" în favoarea lui Ilie Bolojan pentru ...
ROBOR a urcat la 5,81% pe an
ROBOR a urcat la 5,81% pe an
Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, ...
Utilizarea Inteligenței Artificiale începe să fie reglementată
Utilizarea Inteligenței Artificiale începe să fie reglementată
Companiile care achiziţionează şi utilizează sisteme de Inteligenţă Artificială (IA) cu grad ridicat de risc la locul ...